Impotriva curentului: Pionierii vietii sanatoase

19

Intr-o societate in care totul devine mecanizat, in care legumele si animalele sunt crescute industrial si in care avem din ce in ce mai putin “natural” unii romani indrarnesc sa iasa din tipare. Sunt zece entuziasti, agricultori din nevoie sau prin vocatie, care reusesc sa tina in viata Biocoop, un mic magazin cu produse ecologice din Sibiu. Acum sase ani s-a inregistrat prima initiativa de acest fel din tara noastra. Intre timp, si-au imbogatit constant oferta de bunatati, iar astazi, acest mic grup de germani, romani, sasi si maghiari reuseste sa arate ca agricultura ecologica poate avea un viitor si in Romania.

de Ruxandra Stanescu

Este ora pranzului si la magazinul Biocoop din centrul Sibiului deja s-a terminat painea. Aici vin numai clienti fideli care, in ciuda crizei si a preturilor nu tocmai mici la produse, prefera intotdeauna bio-.

“Produsele sunt mai scumpe, e drept, dar cel putin am siguranta ca fiicele mele vor manca sanatos, fara chimicale, mai ales acum, ca sunt mici”,  spune Ioana, o tanara mama care trece aproape zilnic la cumparaturi pe la Biocoop. “Va rog sa ma credeti, asta nu este o moda, ci un stil de viata pentru noi”.

La randul sau, Mirona vine des de la Cluj la Sibiu, iar primul drum il face mai mereu la Biocoop. “Branza de vaci de aici, cu fructe si indulcita cu miere, da dependenta, din pacate se termina repede”, spune ea zambind. Nu pleaca insa niciodata fara o geanta plina cu alte bunatati.

Iar acestea nu sunt putine: paine, miere, branzeturi de tot felul, lapte proaspat, legume de sezon, condimente. De sarbatori se fac, la comanda, si prajituri. Multi dintre clientii fideli fac rezervare pentru unele dintre produse.

Magazinul nu a fost deschis pentru a imita vreo moda din vestul Europei. “Eram cinci producatori locali de diverse produse bio si faceam schimb intre noi”, povesteste Judith Härle. Femeia are in jur de 50 de ani, o fata decisa, de om care se vede ca e obisnuit cu munca. “Am observat ca exista cerere pentru produsele noastre. Atunci am decis sa intram pe piata si asa am fost primul magazin care oferea exclusiv produse bio in Romania”.

Au pornit la drum doar cinci producatori, insa, intre timp, numarul lor s-a dublat. In schimb, numarul clientilor este mult mai mare – nu doar sibienii cunosc acest “secret” -, ceea ce face ca in fata magazinului se se formeze de multe ori cozi.

Daca la inceput aveau doar cateva produse, oferta magazinului s-a diversificat: de la otet aromat pana la faina integrala si de la oua de casa pana la miere de floarea soarelui, de la condimente pana la dulceata de trandafiri, toate produsele sunt certificate. Cu mici exceptii, majoritatea produselor sunt ale unor intreprinzatori locali.

“Suntem un grup de germani, romani, sasi si maghiari care am deschis magazinul”, spune Judith Härle, “iar conditia esentiala pentru a intra in aceasta cooperativa a noastra este contractul cu o firma de certificare, de exemplu Ecoinspect din Cluj-Napoca”.

Oferta de fructe si legume depinde de sezon, “dar clientii nostri stiu deja ce pot cumpara de la noi si ne apreciaza produsele”, spune Härle. “Mai ales cei care au copii cu diverse alergii se bucura ca existam – produsele noastre nu au aditivi, astfel ca nu exista nici reactii secundare”.

Daca prajitura cu rubarba (rabarbar) – o delicatesa transilvaneana – se vinde primavara extrem de bine, vara, rucola are mare succes. “Constant, cel mai bine, se vand insa painea, laptele si produsele din lapte”.

Lavinia si Willy Schuster sunt parteneri Biocoop. Oraseni la origine, traiesc din 1998 la tara, impreuna cu cei cinci copii, la propria microferma certificata din Mosna. “Cu agricultura ecologica am intrat in contact prima data in 1994, in Elvetia, la Colegiul Agricol ‘Strickhof’ si la Centrul de formare a Gospodinelor din zona alpina ‘Hondrich’, unde am fost translatori la cursuri intensive si vizitari de ferme pentru practicanti din Romania, pana in 2005”, spune Willy Schuster. “Ca pionieri in agricultura ecologica romaneasca, noi ne vedem rolul de gospodarie familiala model pentru cat mai multe familii ai micilor gospodarii taranesti”.

Microferma lor din Mosna, unde au mai multe vaci, este vizitata in mod regulat de grupuri de oameni din tara si din strainatate. “Producem bio din dragoste pentru Creator si pentru creatia sa”, spun ei.

Chiar daca numarul de clienti pentru produsele bio a crescut constant, numarul producatorilor a ramas mic. “Transformarea unei ferme clasice intr-o ferma cu produse bio dureaza – in functie de ce produce – unul, doi sau chiar mai multi ani, pana cand poate fi certificata”, spune Schuster. “Iar productia este mai mica si, din pacate, fermierii romani se uita de cele mai multe ori la profitul imediat. In realitate, daca er exista o structura de desfacere, schimbarea nu ar fi chiar atat de complicata, dar inca nu exista destul lobby. In plus, in Romania nu exista nici o finantare speciala pe parcursul trecerii de la un mod de functionare la cel bio. Cochetam cu gandul de a ne deschide un centru de consiliere pentrui agricultura ecologica”.

Laci Kovacs, un alt membru al cooperativei, produce bio pentru ca doreste sa traiasca sanatos. Inginer ca studii si sculptor ca hobby, a descoperit o noua pasiune: agricultura. “Din 1991 sunt taran cu experienta in cresterea animalelor de orice fel, cultura agricola extensiva, gradinarit, procesare de carne, lapte si produse de panificatie – scopul fiind, printre altele, agroturismul”. Ferma sa are, din 2001, certificatul pentru bioagricultura.

In ciuda dificultatilor de a gasi noi membri in cooperativa, mica asociatie are totusi destule produse pentru a vinde ocazional si intr-una din pietele bucurestene. “Chiar daca oficial inca nu exista o piata bio in Romania, doritorii au tot mai multe posibilitati sa gaseasca produse ecologice”, spune Judith Härle, care recomanda cumparatorilor sa se intereseze si de certificate, pentru ca productia locala de legume, fructe, dar si cresterea animalelor se bazeaza inca foarte puternic pe produse chimice si aditivi.

Tags:



19 comentarii

  1. o alternativa la disponibilizari, sau la munca de weekend si de dupa masa..pt cine vrea, evident ! dar e mai usor de stat in greve, dat vina pe guverne, sau de mers in hypermarket-uri…..

    • dar exista si in cluj! Se numeste Cosul Verde si se afla chiar in spatele Catedralei Ortodoxe. Cu siguranta ai trecut de multe ori pe langa el 🙂

  2. Pun si eu o intrebare de om sceptic si paranoic: oare toate legumele si fructele vandute drept Bio sunt intr-adevar asa ? Exista o modalitate obiectiva, stiintifica, de a testa daca un fruct nu are “chimicale” ?
    A nu se intelege ca nu apreciez eforturile celor de la Biocoop din Sibiu. De fapt, cand trec prin Sibiu cumpar intotdeauna paine din Piata Cibinului. Aceea e paine adevarata, iar cea din Bucuresti, nu. Poate “conserva de paine”.
    In privinta problemei clasificarii fructelor bio/non-bio parerea mea e ca sigur poti fi doar de ceea ce creste in gradina ta.

    In rest, succes celor care promoveaza produsele fara adaosuri chimice!

    • Pararea mea este ca intre gradina bunicilor si gradina ecologica nu este decat o singura diferenta: o stampila foarte scumpa pe o hartie, numita “certificare”

  3. Ceeste în poza din titlu nu este BIO …

    Este de la o poştă vizibil că sunt legume crescute cu îngrăşăminte .. başca în seră …

  4. Pingback: biocoop sibiu « Catalin Petru

  5. Radu Popescu on

    Sant mai multe probleme:
    Nu se spune nicaieri despre eficienta acestei intreprinderi,daca chiar se poate trai de pe urma agriculturii eco sau bio,in ferme de dimensiuni minuscule.Parerea mea este ca NU(stiu ce spun ptr ca sant producator agricol).Daca intr-adevar respecti tehnologia si nu faci combatere chimica a daunatorilor ci doar cu ceaiuri,atunci recolta iti este decimata deoarece o asemenea exploatare e ca o insula in mijlocul oceanului,respectiv esti inconjurat numai de terenuri nelucrate,deci salbaticie.
    Nu ingrasamintele chimice sant problema la legume si fructe deoarece ele sant doar elemente chimice NATURALE,respectiv,Ca,Na,P,Mg si planta isi ia cat ii trebuie,ci pesticidele sant daunatoare.Din dorinta de a face cat mai mare productie,omul a renuntat la combaterea buruienilor cu sapa si s-a lenevit…
    In ceea ce priveste asociatia,este un lucru laudabil ceea ce fac acesti oameni,poate o sa mai ia si altii exemplu,dar la ora actuala nu cred ca traiesc de pe urma acestui tip de agricultura.Le doresc tot binele din lume!

  6. @Radu Popescu Observatie foarte de bun simt. As fi foarte interesat sa citesc un articol despre cum anume poti face din agricultura biologica o afacere de succes dar scris din perspectiva economica. nu “am vazut si romani (,sasi si unguri) fericiti”. Daca as sti ca asa ceva e posibil cred ca as inde tot si m-as apuca de agricultura bio.

  7. Ce mi se pare absolut criminal este ca parintii nostri (adica cei nascuti la tara si care sunt acum pe la 50-60 ani) au avut parte de alimentatia aceasta sanatoasa, “bio” sau “eco” dupa cum este la moda sa spunem. Iar acum, dupa poate 2 decenii de pus agricultura pe butuci, vin cativa “baieti destepti” si ne introduc conceptul de agricultura “ecologica” de parca ne prezinta tehnologia GPS. Ma scarpin virtual in cap cu mana stanga in partea dreapta. Pe langa asta, (mi se pare doar mie?) agricultura ecologica vine de la sine in Romania, pun pariu ca peste 80% dintre tarani abia daca au bani sa are darmite sa mai dea si pe ingrasaminte, pesticide si ce chimicale mai vreti. Si, tot dupa parerea mea, problema nu este daca avem sau nu agricultura ecologica, ci, dupa ce noua strategie de marketing (produse “bio”) se va instala, nu vom avea cum sa deosebim intre produsele bio cu adevarat si cele umflate cu ingrasaminte (cum e romanul intreprinzator va pune rosia umflata cu ingrasaminte tot la produse bio, ca se vinde la pret mai bun…).

  8. mi se pare minunata initiativa acestei echipe,laudabila si demna de aprecierea noastra, a consumatorilor; cred ca ar fi minunata si consilierea la care v-ati gandit,pentru a ajuta si pe altii ….mult succes in continuare,la produse cat mai eco,si sper din suflet sa nu o luati razna si sa ramaneti “curati” si pe viitor…..

  9. Pingback: Agricultura românească şi economia alternativă | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger