Sunetul colorat de flașnetă anunță de obicei copiii și părinții că vine mașina de înghețată, dar nu și în Taiwan. Aici e semn că se apropie mașina de gunoi. Lumea este pregătită cu pungile umplute selectiv, după un cod de culori, să-i hrănească pe monștrii prietenoși. Melodiile diferă în funcție de specificul local – în capitala Taipei camioanele cântă “Fur Elise” sau “Rugăciunea Fecioarei”, în zonele rurale predomină cântecele tradiționale chinezești.
Deșeurile sunt separate în trei categorii – deșeurile generale care merg la incinerat, cele alimentare care ajung la ferme ca să devină hrană pentru porci sau îngrășământ și cele reciclabile colectate de obicei de un al doilea camion care îl urmează îndeaproape pe primul. Metoda a fost aplicată începând din anii ’90, în cadrul unui sistem complex de tip “morcov și băț” care include amenzi (până la 200 de dolari) și umilire publică (înregistrările video sunt postate public, după un prim avertisment) pentru cei care aruncă gunoiul la întâmplare. Jumătate din valoarea amenzii ajunge în buzunarul celor care au făcut reclamația. Așa a ajuns cândva un legendar vânzător de stradă să câștige peste 20.000 de dolari în doar 10 luni pentru că a ajutat la prinderea a aproape 5000 de contravenienți.
Până în urmă cu două decenii Taiwanul avea două supranume: unul pozitiv, “Isla Formosa”, dat de navigatorii portughezii – primii europeni care au descoperit-o dar și unul negativ, “Garbage Island”, căpătat pe baza stării de fapt. Gunoiul se strângea la fiecare colț de stradă. Acum, nu prea mai există nici măcar coșuri de gunoi publice pe stradă. Oamenilor li se pare firesc ca după ce au dus ambalajele pline prin oraș să le ducă goale.
A durat doar două decenii pentru ca Taiwan să ajungă studiu de caz: Gradul de reciclare a sărit în doar 20 de ani de la 5% la 55%, adică unul dintre cele mai ridicate din toată lumea. Nu doar asta, dar și cantitatea totală de deșeuri produse a scăzut impresionant – de la 1,14 Kg/zi/gospodărie la doar 430 de grame, deci cantitatea de gunoi nereciclat a scăzut cu peste 80%. Iar miile de gropi de gunoi au dat faliment pentru a face loc și mai multor mii de stații de reciclare.
Asta a ajutat însă economia și în alte moduri. Cea mai mare problemă de altă dată a insulei s-a transformat într-unul dintre avantajele competitive industriale – țara a devenit unul dintre campionii tehnologiilor de reciclare, începând cu deșeurile electronice, unde se obține o rată-record de 99,99% de recuperare a aurului și până la banalele PET-uri, care sunt transformate în fibre sintetice printr-o tehnologie revoluționară, unică în lume, și pe care o exportă cu succes.
Citește și:
Cum au rezolvat în Taiwan problema risipei de hrană
Cum au rezolvat în Taiwan problema corupției
Cum a rezolvat în Taiwan problema evaziunii fiscale