Zero Waste: Problema deșeurilor nu se rezolvă construind alte gropi de gunoi

0

Zero Waste România susține demersul cetățenilor din Cluj-Napoca pentru a solicita Primăriei îmbunătățirea sistemului de sortare și colectare a deșeurilor promovat prin Legea serviciului public de salubrizare a localităților nr. 101/2006.

Într-un sistem funcțional, responsabilitatea este asumată atât de către autorități și operatorii de salubritate, cât și de către toți cetățenii, care devin parte activă în remedierea problemei.
Prevenirea generării de deșeuri (reducerea risipei) reprezintă elementul vital pentru un oraș mai curat. Totuși, atunci când deșeurile apar, gestionarea eficientă a acestora implică, printre altele, colectarea la sursă cu implicarea activă a cetățenilor.
Colectarea la sursă constă în sortarea la sursă, în locuința cetățenilor, colectarea separată și transportul separat al deșeurilor sortate de către fiecare cetățean în parte, după un program prestabilit, în zile diferite pentru fiecare tip de deșeu.
La nivel european, elementele cheie pentru succesul colectării separate la sursă, cu rezultate notabile, sunt următoarele:
  • ghene securizate și eliminarea accesului neliminat al cetățenilor la ghene 24/7;
  • sortarea biodeșeurilor (deșeurile verzi și resturile alimentare), care reprezintă peste 50% din deșeurile generate, și depozitarea acestora la ghene doar conform unui program orar prestabilit. Biodeșeurile astfel colectate sunt fie reciclate prin tratare aerobă (compost/îngrășământ) în spații special amenajate în grădini individuale, fie colectate și transportate separat către instalații de compost comunitare și/sau instalații de digestie anaerobă (biogaz);
  • informarea și educarea corectă a cetățeanului este vitală și implică mai multe sesiuni de intâlniri cu cetățenii în comunitățile din care aceștia fac parte, la ore diferite (pentru a asigura participare tuturor cetățenilor, indiferent de programul zilnic al acestora) și cu demostrații practice, cu circa 3-4 săptămăni înainte de reorganizarea sortării și colectării;
  • aplicarea de amenzi pentru neconformarea cu programul de colectare și sortarea incorectă;
  • bonusuri acordate cetățenilor care sortează biodeșeurilor și deșeurile reciclabile;
  • costuri mai ridicate pentru deșeurile amestecate, după modelul „plătești pentru cât arunci”;
  • monitorizare și control atât din partea autorităților, cât și a lucrătorilor care colectează deșeurile;
  • colectarea și transportul deșeurilor în timpul serii, pentru a reduce traficul și pentru a avea acces mai facil la ghene.
Problema municipiului Cluj-Napoca este veche și s-a acutizat odată cu închiderea vechii gropi de gunoi Pata Rât. De fapt, cu acestă ocazie problema doar a devenit mai vizibilă.
Realitatea este că, odată cu dezvoltarea rapidă și creșterea nivelului de trai al clujenilor, a crescut și cantitatea de deșeuri generată de către aceștia. Sute de tone de deșeuri amestecate ajung zilnic la groapa temporară, unde o parte sunt sortare în condiții extreme de către oamenii care trăiesc la celălalt capăt al vieții noastre consumeriste. Mai mult, este de notorietate faptul că, periodic, în aceste locații izbucnesc incendii periculoase atât pentru mediu, cât mai ales pentru sănătatea cetățenilor, în timp ce levigatul toxic contaminează pânza freatică și solul.
Problema deșeurilor nu se rezolvă construind alte gropi de gunoi sau incineratoare de deșeuri, chiar și producătoare de energie, mizând pe a face gunoaiele să dispară, variante care, de fapt, doar camuflează lipsa de eficiență, profesionalism și viziune a decidenților. Soluția este implementarea strategiei „zero deșeuri”, alternativa la gropile de gunoi și incineratoare, transmisă Primăriei Municipiului Cluj-Napoca încă din iulie 2015, în vederea stimulării reducerii cantității de deșeuri generate de cetățeni în vederea reciclarii acestora în procente cât mai mari. O parte din măsurile aferente strategiei „zero deșeuri” includ:
  • Grupuri de lucru care să implice cetățenii, industria, decidenți, experți, ONG-uri etc.;
  • Implementarea unor măsuri de prevenire a generării de deșeuri precum interzicerea pungilor de plastic de unică folosință, suplimentarea cișmelelor sau susținerea comercializării produselor în vrac;
  • inființarea unor centre de minerit urban pentru repararea, refolosirea și reintroducerea in sistemul economic a unor resurse valoroase (deșeuri voluminoase, deșeuri din contrucții și desfințări etc.);
  • producția și consumul de produse reparabile, refolosibile, reciclabile sau compostabile;
  • susținerea atelierelor de reparații și mesteșuguri;
  • Implementarea infrastructurii de sortare la sursă pe cel puțin trei fracții (reciclabil, biodegradabil, mixt/rezidual), în locuința cetățenilor și colectarea separată pe tip de deșeu, programată în zile diferite după modelul descris mai sus;
  • aplicarea unui tarif diferențiat după modelul „plătești pentru cât arunci”;
  • tratarea aerobă (compost/îngrășământ) și/sau anaerobă (biogaz) pentru deșeurile verzi și resturile alimentare (biodeșeuri);
  • recuperarea materială și stabilizarea mecano-biologică pentru deșeurile care nu pot fi reciclate sau compostate și stabilizarea acestora astfel incât poluarea să fie minimă in cazul depozitării, urmată, pe termen lung, de reducerea treptată a cantităților stabilizate și depozitate, prin proiectare/ecodesign;
  • educație corespunzătoare în acest sens, recompense și sancțiuni pentru cetățeni.
Mai mult, dacă nu se iau măsuri urgente și concrete în acest sens, la finele fiecărui an, amenzile pe care le va plăti Primăria Municipiului Cluj-Napoca pentru neatingerea țintelor de reciclare le vor suporta toți cetățenii. Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 48/2017, pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, primăriile vor plăti amenzi în valoare de 50 lei/tonă, în cazul neîndeplinirii unor obiective anuale (25% pentru anul 2017 cu creștere progresivă în anii următori) de reducere a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare şi cantitatea efectiv încredinţată spre reciclare. Aceste ținte de reciclare nu pot fi atinse nici prin depozitare, nici prin incinerare sau valorificare energetică, ci doar prin sortare și colectare separată, iar mai apoi prin reciclare materială finală.
Inițiativele civice ce solicită primăriei îmbunătățirea sistemului de sortare și colectare a deșeurilor sunt un pas înainte, dar trebuie să ținem cont de faptul că este nevoie de un efort comun, care implică toți cetățenii (nu doar o mică parte), precum și autoritățile și industria. Chiar dacă dificil la început, un astfel de demers va avea însă un impact decisiv, pe termen scurt, mediu și lung, pentru rezolvarea problemei deșeurilor din România, cu condiția să fie susținut energic și de autorități, nu doar de mici grupuri civice.
Sursa: Zero Waste Romania

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger