Primul transplant de cap la oameni ar putea fi disponibil în doi ani

4

Prima încercare de transplantare a unui cap de om va fi lansată anul acesta, în cadrul unei conferințe a chirurgilor din SUA, scrie Newscientist, urmând a se căuta părți interesate să conlucreze la transformarea intervenției în realitate. Ideea a fost propusă pentru prima oară în 2013, de Sergio Canavero, care lucrează pentru Grupul de Neuromodulare Avansată din Torino. El vrea să folosească intervenția chirurgicală pentru a prelungi viața oamenilor ai căror mușchi și nervi s-au atrofiat sau ale căror organe sunt consumate de cancer. Acum, cercetătorul susține că marile provocări ale unei asemenea operații, cum ar fi îmbinarea măduvei spinării sau evitarea respingerii capului de către sistemul imunitar al pacientului, pot fi depășite și că intervenția ar putea fi disponibilă în 2017.

Prima încercare de transplantare a unui cap a fost realizată pe un câine de chirurgul sovietic Vladimir Demikhov, în 1954 (foto sus). Capul și membrele din față ale unu cățeluș au fost transplantate pe spatele unui câine mai mare. Chirurgul a avut mai multe încercări, dar câinii au supraviețuit între două și șase zile. Primul transplant de cap de succes, prin care un cap a fost înlocuit cu altul, a avut loc în 1970. O echipă condusă de Robert White de la Case Western Reserve University School of Medicine din Cleveland, Ohio, a fixat capul unei maimuţe de trupul alteia. Nu au încercat însă să îmbine măduvele spinării, aşa că maimuţa nu-şi putea mişca trupul, dar putea respira pe cale artificială. Primata a supravieţuit doar nouă zile, până când sistemul ei imunitar a respins noul cap. Canavero spune că lucrurile au evoluat de-atunci şi plănuieşte să-şi anunțe proiectul în cadrul conferinței anuale a Academiei Americane a Chirurgilor Neurologi și Ortopezi, care va avea loc în iunie, în Annapolis, Maryland.

Cercetătorul a publicat luna aceasta un rezumat al tehnicii despre care crede că le va permite medicilor să ataşeze cu succes un cap sănătos provenit de la un pacient cu un oraganism şubred unui trup sănătos. Ea implică răcirea capului beneficiarului şi a corpului donatorului pentru ca celulele să supraviețuiască mai mult timp fără oxigen. Țesutul din jurul gâtului este disecat, iar vasele mari de sânge sunt îmbinate prin intermediul unor tuburi minuscule înainte ca măduva spinării din cele două organisme să fie tăiată. Despicarea impecabilă a măduvelor spinării este vitală, spune Canavero. Capul beneficiarului este mutat apoi pe trupul donatorului și se îmbinî cele două terminații ale măduvelor spinării, care seamănă cu un mănunchi de spaghete. Pentru a reuși asta, cercetătorul italian are de gând să irige zona cu o substanță chimică numită polietilen glicol timp de câteva ore. Așa cum apa fierbine face ca spaghetle să lipească unele de altele, polietilen glicolul face ca grăsimea din membranele celulare să se îmbine.

Mai departe, mușchii și rezervoarele de sânge urmează să fie suturate, iar beneficiarul va fi ținut în comă trei sau patru săptămâni pentru a fi evitate mișcările. Electrozii care îi vor fi implantați îi vor stimula constant măduva spinării, despre care știința spune că întărește conexiunile nervoase noi. Când pacientul se trezește, preconizează Canavero, el/ea se va putea mișca, își va simți fața și va vorbi cu aceeași voce, iar cu ajutorul fizioterapiei, ar putea ajunge să pășească în decursul unui an. Câțiva oameni s-au oferit deja voluntari pentru a primi un trup nou, susține cercetătorul italian. Citiți restul articolului pe Newscientist.

Foto: Wikipedia

 

Puteți citi și:

O mamă ascultă inima fiului ei decedat în pieptul femeii către care a fost donată

Primul copil născut în urma unui transplant de uter. Câteva implicaţii etice

Prima vertebră imprimată 3D implantată unui băiețel

Transplanturile fecale salvează vieţi


4 comentarii

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger