Printre video-casetele care stăteau aşezate cuminte pe un raft, a apărut într-o zi una TDK pe a cărei etichetă nu scria nimic, nici numele filmului, nici actorii care jucau în el. Lucru destul de curios, astfel că, imediat ce-am venit de la şcoală, am băgat aparatul în priză, caseta în video şi am dat drumul la televizor. Caseta era oprită undeva pe la jumătatea filmului, dar cele câteva minute văzute tolănit acolo, pe covorul din sufragerie, mi-au pus un nod în gât, unul în stomac şi unul puţin mai jos. N-am îndrăznit să urmăresc mai mult, nici n-aş fi putut. Am derulat caseta cu atenţie înapoi la scena unde fusese iniţial oprit filmul, l-am aşezat în carcasă, am pus apoi caseta în raft, aliniind-o perfect lângă celelalte, şi m-am închis în dormitor toată ziua meditând.
de Marius Chivu
În următoarele zile, am văzut tot filmul. Era foarte frumos. La o clinică privată situată într-un castel, undeva într-o pădure, veniseră la tratament vreo zece femei. Clinica avea doi doctori principali, un asistent, un bucătar, un profesor de sport şi un administrator. În cabinet se afla o colivie cu un papagal care comenta de fiecare dată (Dumnezeu ştie ce, căci filmul era german!) când una dintre paciente era tratată oral, dar şi alternativ, de către doctorul priceput. Doctorii erau însă numai doi şi pacientele de cinci ori mai multe, astfel că, rând pe rând, mai dădeau câte o mână de ajutor şi ceilalţi angajaţi ai clinicii. Profesorul de sport avea tot felul de saltele, aparate şi chingi care-l ajutau în munca lui recuperatorie, bucătarul folosea o tejghea lungă unde avea la îndemână fructe şi legume (uneori folosea chiar şi câte un pumn de făină), în vreme ce administratorul deţinea cheile unui hambar cu baloturi de fân (clinica se servea şi de o caleaşcă trasă de cai, atunci când pacientele erau scoase la aer, în vreo poiană din apropiere). Asistentul era cel mai chinuit, căci trebuia să se ascundă prin vestiare şi debarale încărcate cu tot felul de obiecte – altfel deloc lipsite de însemnătate, precum bâte de baseball, tacuri de biliard, rachete de tenis –, dar, în general, la el oricum veneau pacientele cele mai urâte şi mai isterice, deci cu cele mai grave probleme. Deseori se întâmpla ca tratamentelor unu la unu să li se alăture şi alte paciente care treceau, din întâmplare, prin cabinetele-sălile-vestiarele-saloanele dragostei atotvindecătoare. Una dintre femei, somnambulă, a ieşit într-o noapte pe hol şi s-a întreţinut cu armura unui soldat teuton până ce coiful metalic s-a desprins ducându-se de-a dura pe scări şi trezind toată clinica, inclusiv pe sărmana pacientă care s-a ruşinat toată găsindu-se doar în cămăşuţă căţărată pe suliţa teutonului inexistent. Filmul se termina cu scena în care femeile vindecate plecau făcând cu mâna, de pe geamul autocarului, bărbaţilor în alb rămaşi pe scările înalte ale clinicii-castel.
Cum după o vreme nu mai avea nici un haz să urmăresc filmul singur, am început să-mi chem câte un coleg să-l vedem împreună. Niciodată mai mulţi, numai câte unul. Doar era vorba de o iniţiere. Sau de un sacrilegiu, căci unul dintre ei a avut ideea ca pe durata filmului să întorc cu faţa la perete icoana din cameră. Un altul, care ştia că avem storcător de fructe, a venit cu o plasă de mere şi morcovi, astfel că în timpul filmului am băut suc natural.
Devenisem expert în a derula caseta fix la secvenţele unde le oprea tata – aparatul avea, de altfel, un cronometru şi era suficient să-l aduc, cu rewind, la zero –, deşi, atâta timp cât nu derulai sau nu vizionai toată caseta de la un capăt la altul, fără întreruperi, banda nu se aşeza liniar şi oricine îşi putea da seama că fusese derulată. Odată însă, în timp ce savuram scenele de sex bând fresh de mere cu icoana întoarsă, s-a luat curentul şi caseta a rămas blocată în aparat. Prietenul meu a zbughit-o acasă, iar eu m-am aşezat lângă video rugându-mă la icoană şi făcând promisiuni ferme că n-o să mai uit niciodată la porno dacă vine curentul până se-ntoarce tata de la serviciu.
Curentul n-a venit, iar când am auzit trenul de ora 15.30 şuierând prin spatele blocului, am scos aparatul din priză, am aşezat carcasa goală la locul ei în raft şi m-am făcut că-mi fac temele. Tata a intrat în casă, a mâncat ceva în bucătărie, apoi a coborât la garaj să mai repare ceva la Aro. De cum a venit curentul, am ţâşnit în sufragerie, am scos caseta din video şi, fără s-o mai derulez, am pus-o la locul ei. Am avut apoi tot timpul bănuiala că tata şi-a dat seama şi, poate tocmai de-aia, nu m-am mai uitat niciodată la caseta fără etichetă, care, la un moment dat, a şi dispărut de pe raft.
Foto: Outlawpoetry.com
Marius Chivu: În preajma Revoluţiei, tata a tras cablu de la un vecin care primise din RFG o antenă parabolică. RTL, Pro7, SAT1, RAI Uno… Partea proastă era că urmăream ce urmărea vecinul, când el schimba canalele, se schimbau şi la noi. Dimineaţa însă lăsa pe MTV. În fiecare zi, până să plec la şcoală, prindeam câteva ore bune de videoclipuri (întrerupte de o singură reclamă, la Stimorol): Dire Straits, Hendrix, Clash, Queen, Police, Stones, Bowie, Ferry, Marley, Genesis, Madonna, Prince, A-ha, Depeche, INXS… Aveam 11 ani şi era magic.
Acest fragment face parte din antologia Primul meu porno, coordonată de Marius Chivu şi aflată în curs de apariţie la Editura ART, în cadrul colecţiei Prima dată. În acest volum semnează: Matei Badea, Lavinia Bălulescu, Aron Biro, Marius Chivu, Adrian Cioroianu, Silviu Dancu, Ionuţ Dulămiţă, Florin Dumitrescu, V. Leac, Lubriq, Cristi Luca, Cosmin Manolache, Maria Manolescu, Dezdemona Mihăescu, Roxana Moroşanu, Delia Panait, Radu Pavel Gheo, Matei Pleşu, Alina Radu, Antoaneta Ralian, Adina Rosetti, Mădălina Roşca, Bogdan-Alexandru Stănescu, Stoian G. Bogdan, Bogdan Şerban, Robert Şerban, Lucian-Dan Teodorovici, Alex Tocilescu, Călin Torsan, Luiza Vasiliu, Constantin Vică.
Mai puteţi citi şi:
Primul meu job: Costi Rogozanu – În loc să loveşti cu ciocanul, trebuia să loveşti cu tastatura
Primul meu job: Iulian Comănescu – O revistă, două revoluţii
Primul meu job: Marius Cosmeanu – Colăptar. Sau adjunct de lăptar
Primul meu job: Luiza Vasiliu – Găină de primăvară
Primul meu job: Florin Dumitrescu – Memoriile unui caras auriu
Primul meu job: Caricaturistul Ion Barbu scria poveşti la 1 leu
AUDIO Prima mea călătorie în stăinătate: Matei Pleşu dă startul
AUDIO Prima mea călătorie în stăinătate: Ionuţ Dulămiţă – Fratele mai mare din Mexic
3 comentarii
Da… amintiri eu am dat o caseta cu un film la un coleg sa imi inregistreze pe ea un film porno, imi aduc aminte numele la film Taboo 3 :)), apoi da, noaptea cand ma uitam pe Pro7 miercurea la o emisiune, Sat 1, si toate celelalte nemtesti, simbata era emisiunea Peep pe rtl 2 :D, eee vremuri
Pingback: Primul meu porno: Constantin Vică – Sexul de bibliotecă | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: Mâine aflați tot ce vreți să știți despre Prima mea carte și Primul meu porno | TOTB.ro - Think Outside the Box