Primul maraton. Probleme, dar in curand reintrare in normal

3

Ultimele zece zile au fost mai curand de vacanta pentru majoritatea participantilor la proiectul Primul Maraton. Caldura excesiva, probleme medicale, perioada de concedii sau, dimpotriva, vremuri tulburi la serviciu (deh, criza!) au afectat alergarile. Vom reintra insa in normal.

Primele zile de august nu ne-au fost prea benefice. Nu o sa dau nume de data aceasta, pentru ca mai important de semnalat mi se par problemele simtite de mai toti alergatorii de la Primul Maraton. Iar problemele nu au fost deloc putine.

Intai de toate, au fost cele medicale: unele cardiace minore si, respectiv, o anemie. Descoperite in urma controlului medical obligatoriu. Din fericire, niciuna dintre aceste probleme nu este serioasa, insa e posibil ca sa ii impiedice sa alerge maratonul. Cel putin pentru moment. 

O sa citez din mesajul in care este descrisa descoperirea starii de anemie. “Doctorul a observat ca am hemoglobina mica, ceea ce inseamna ca am anemie. Mi-a dat sa iau fier si mi-a zis sa mananc patrunjel si spanac. Si carne. A zis ca in doua luni, daca iau minerale, hemoglobina va reveni la normal. Si ca de aici rezulta stari de slabiciune si ameteala. Probabil ca asta e motivul pentru care uneori ametesc rau dupa ce alerg. Cica nu exista transportori pentru a duce oxigenul in toate locurile. Oricum, pe masura ce trece timpul ideea cu maratonul incepe sa mi se para o nebunie”.

Optimist, nu? Si asta nu e totul. Citez un alt mesaj: ” Trebuie sa iti spun ca in momentul asta ma simt destul de departe de tot ce m-a motivat initial. Pe de o parte, pentru ca in concediu nu am alergat decat o data, pentru ca m-am vazut cu multi prieteni si de cele mai multe ori m-am culcat extrem de tarziu. Pe de alta parte, pentru ca la serviciu ma asteapta o atmosfera extrem de apasatoare, in contextul in care unii colegii au fost dati toti afara. Nu vreau sa ma grabesc sa spun ceva transant, am nevoie de un ragaz scurt, insa nu sunt foarte optimist. Cand am citit mailurile legate de antrenamente m-am simtit foarte departe, nu le-am citit ca si cum ar fi vorba si despre mine”.

Mai vreti? “Am alergat doar o tura de parc in ultima duminica. O sa am un kilometraj scazut saptamina asta pentru ca m-am consumat in multe eforturi fizice cu mutarea (schimbarea domiciliului – n.m), asa incit nu mi-a mai ramas o energie prea mare pentru altceva”.

Ca o concluzie generala, toti cei sapte participanti la Primul Maraton au avut zile foarte proaste in ultima vreme, alergand mult mai putin decat de obicei sau deloc. Intr-un fel, m-am bucurat ca s-a intamplat asa. In pregatirea unei alergari de cursa lunga intervin, inevitabil, si momente mai proaste. Oboseala, rutina, lipsa de motivatie incep sa isi spuna cuvantul. Nu o data, viata si problemele ei inerente isi cer drepturile si afecteaza programul de pregatire.

Insa si greutatile isi au partea lor buna. Te pun in fata unei limite pe care trebuie sa o depasesti. Iti declanseaza energii noi. Trebuie sa te motiveze. Sunt convins ca asa se va intampla si in cazul nostru. Exista deja semne ca lucrurile intra in normal. Printre altele, sambata a fost programata prima alergare lunga, in comun. Vor fi trei ture de lac, in Parcul Herastrau, adica vreo 18 km. O proba dificila – distanta, caldura, oboseala – pe care sunt insa convins ca toti cei care vor participa (deh, vacanta!) o vor termina cu bine. (M.Ch.)

Ilustratie: Joaquim Hock

Tags:



3 comentarii

  1. runner full time on

    Cei cu probleme de servici ,ar trebuie sa alerge pentru ca alergarea alunga stresul , te deconecteaza , te face mai increzator in ziua de maine ! Sfatul vine de la un viitor somer de la 1 septembrie care desi cauta de luni bune servici nu are sanse sa gaseasca ( in constructii oferta este aproape zero).Probabil trebuie sa ma re-orientez ; pesimismul nu m-a cuprins , pentru ca rumeg solutii -uneori in timp ce alerg!
    Asa ca privesc partea plina a paharului -din septembrie voi avea mai mult timp pentru alergat ! 😛
    Daca alergarea este un hobby sau o pasiune , gasesti oricand timp si energie s-o faci !
    Spor la antrenamente !

  2. maratonul asta al vostru reprezinta mai mult o gandire in afara cutiei de ciocolatele a lui Forrest Gump… vreti sa faceti ceva original?… incercati sa supravietuiti fara aer- conditionat in aceste zile…

  3. Poate va motiveaza pe voi ce dorriti sa finalizati primul maraton din viata.
    O fata de 24 de ani, Parlea Alexandra din Alexandria, a alergat pentru prima data, pe 31 iulie 2010 un semimaraton la Sf Gheorghe reusind sa se claseze pe podium. Pe 8 august 2010, la Miercurea Ciuc a reusit sa termine Supermaratonul Secuiesc (46km) si sa fie in apropierea podiumului.
    Mai jos aveti o adresa de picasa cu poze care dupa parerea mea surprinde bine atmosfera unui maraton.
    http://picasaweb.google.com/116603478389336835029/SupermaratonulSecuiescTusnad08August2010#
    Performera de care v-am povestit este fata cu nr 6. Castigatorul supermaratonului a fost Vlad Victor (48 de ani). Cu un tricou alb si pantaloni mulati roz cu mov alearga chiar primarul Miercurii Ciuc, dl Kalman.
    O alta pagina pe care e bine s-o vizitati este cea a ro club maraton-ului.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger