Primarii au semnat … ca primarii. Ce au reușit să facă din Pactul pentru București?

0

Peste 30 de organizații non-guvernamentale au realizat, în urmă cu patru ani, o agendă politică reală cu problemele Bucureștiului pe care să și-o asume aleșii locali și au întocmit Pactul pentru București, un document pe care l-au semnat toți candidații pentru funcțiile de primar de sector, deprimar general și funcțiile de consilier de sector sau consilier general. ONG-urile, unite în cadrul Platformei pentru București, au militat în tot acest timp pentru respectarea prevederilor, măsuri de bun simț care ar face din București un oraș mai prietenos, dar după patru ani, au constatat că s-a realizat foarte puțin din ce s-a semnat. Odată cu semnarea celui de-al doilea Pact pentru București pentru candidații la alegerile din iunie 2012, Platforma pentru București face public raportul privind măsurile implementate din primul pact.

Cadastrul verde – Ne facem că plouă

Pactul I prevedea realizarea cadastrului verde al Bucureștiului până la finelelui 2009. Acest cadastru reprezintă inventarierea spațiilor verzi, a terenurilor virane, degradate, a copacilor etc din oraș și una dintre cerințele legislației europene, transpusă și în legislația națională. Acest cadastru are menirea de a sta la baza unei strategii de dezvoltare și gestionare a spațiilor verzi.

Ce s-a făcut în patru ani? S-a subcontractat proiectul în valoare de 12 milioane lei, iar în vara 2011 s-au lansat primele rezultate. Conform acestora, bucureștenii au aflat că beneficiază de peste 23 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Un rezultat cel puțin inedit, ținând cont de faptul că tot bucureștenii respiră cel mai poluat aer din Uniunea Europeană, cu excepția Sofiei.

Ne sufocăm cu noxe și praf

În București se înregistrează anual depășiri substanțiale și frecvente ale limitelor impuse de Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății pentru concentrațiile de substanțe poluante în aer. Aceasta situație are efecte serioase asupra sănătății populației. Aceasta este o stare de fapt pentru rezolvarea căreia în ultimii patru ani s-au făcut prea puține. Restricționarea sau taxarea traficului în centrul orașului, renunțarea la proiectele de infrastructură-gigant care nu fac altceva decât să aducă mai mult trafic spre centrul orașului, modernizarea și promovarea transportului în comun și a celui alternativ prin construirea pistelor practicabile de biciclete și monitorizarea șantierelor bucureștene, unele dintre cele mai mari surse de praf sunt măsuri pe care niciuna dintre primăriile bucureștene NU le-a luat. Singurul proiect care intenționează să trateze problema aerului este achiziționarea de către PMB a unui laborator mobil de monitorizare a calității aerului.

Ședințele de Consiliu – un spectacol “scump” la vedere

Deciziile pe care un consiliu le ia pentru orașul pe care îl reprezintă ne privesc pe toți. Aceste decizii vor afecta direct calitatea vieții noastre și se fac din banii pe care noi, prin taxe și impozite, i-am agonisit. Astfel că Platforma pentru București a cerut acces la proiectele de decizie ale consiliilor locale și Consiliul General. Din păcate, aceste decizii au rămas la fel de oculte. Chiar și când există practica punerii pe site-urile oficiale ale primăriilor a ordinei de zi pentru ședințele de consilii, acestea nu sunt deloc explicate sau detaliate. În unele dintre cazuri, dacă ne înarmăm cu răbdare și căutăm cu perseverență, putem identifica parte din documentația din spatele ordinii de zi. Însă aceste documente sunt extrem de tehnice și, deci, inaccesibile pentru cetățeanul care nu înțelege termenii specifici unui domeniu sau altul, notează autorii raportului.

Patrimoniul construit al Bucureștiului, victima unei administrații fără strategie

Patrimoniul din București se pare că a fost primul care a picat de pe lista priorităților administrației locale din București. Am asistat, în schimb, la distrugerea sistematica a țesutului istoric și cultural al Bucureștiului: monumente abandonate și, apoi, demolate pe furiș, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare și renovări agresive, apariția unor imobile a căror volumetrie și estetică afectează grav valoarea ambientală și urbanistică a zonei protejate.

Lipsa planificării urbane

Se poate face afirmaţia conform căreia, timp de 10 de ani după aprobarea Planului Urbanistic General, Bucureștiul s-a dezvoltat fără o viziune de ansamblu. Pentru o dezvoltare armonioasă, un oraş are nevoie atât de planuri generale (viziune, obiective, măsuri), şi de programe de intervenţie, cât şi de soluţii de amenajare a spaţiului urban prin care să se implementeze aceste programe. Oraşul Bucureşti nu a avut parte în ultimii 20 de ani nici de planificare şi nici de proiectare urbană de calitate.

Premii pentru puținele măsuri implementate din Pactul pentru București

Deși măsurile prevăzute în Pactul pentru București, ediția 2008 au fost îndeplinite într-o mică măsură, Platforma pentru Bucuresți a acordat Premiile Împreună pentru un oraș mai bun pentru înființarea și funcționarea Biroului Unic Sector 6, Direcției Juridice și Patrimoniu / Primăria Sector 3 pentru casa Eliad, casa reabilitată de Primăria Sectorului 3 și introdusă în circuitul public, Direcției de Mediu din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București pentru achiziționarea biroului mobil de măsurare a calității aerului, Direcției Urbanism din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București pentru demersul de realizare a strategiei pentru Bucureşti – Conceptul strategic Bucureşti 2035, Regiei Autonome de Transport București pentru introducerea transportului public de noapte și companiei Metrorex pentru accesibilizarea stațiilor de metrou şi pentru extinderea liniei de metrou în zona Drumul Taberei.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger