În Indonezia, cea mai înaltă autoritate religioasă musulmană a emis o fatwa prin care declară traficul cu viaţă sălbatică interzis, invocând Coranul pentru acest edict, scrie publicaţia National Geographic. Este un pas fără precedent, mai scrie publicaţia amintită, făcut de Indonesian Council of Ulama, într-o ţară cu populaţie musulmană numeroasă: să declare braconajul şi traficul cu specii în pericol drept “haram” (interzise).
Dincolo de conotaţia negativă prin care fatwa a rămas cunoscută în lume (în 1989, Ayatollahul Khomeini, lider suprem în Iran, a emis un astfel de edict care conţinea o condamnare la moarte pentru scriitorul Salman Rushdie, pentru blasfemie, din cauza volumului „Versetele satanice”), acest act înseamnă, de fapt, exprimarea unei poziţii şi o chemare la acţiune. În cazul Indoneziei, este considerat primul edict din lume de acest tip: actul cere celor 200 de milioane de indonezieni musulmani să îşi asume un rol activ în protejarea şi conservarea speciilor în pericol, printre care se numără tigrii, rinocerii, elefanţii şi urangutanii.
„Acest act a fost emis pentru a oferi o explicaţie, dar şi o îndrumare tuturor musulmanilor din Indonezia, despre perspectiva legilor noastre asupra problemelor legate de conservarea speciilor”, a explicat Hayu Prabowo, preşedintele corpului pentru mediu şi resurse naturale din cadrul Consiliului Ulama. În opinia acestuia, actul vine să completeze legile existente în Indonezia, pentru că, spune el, oamenii se pot sustrage legilor guvernamentale, „dar nu şi cuvântului divin”. Fatwa aceasta a fost inspirată de o călătorie făcută în septembrie 2013 de liderii musulmani, în Sumatra (călătorie organizată cu ajutorul Universitas Nasional (UNAS) din Indonezia, WWF-Indonesia, Alliance of Religions and Conservation din Marea Britanie, al Ministerului indonezian al Mediului şi al HarimauKita – forumul indonezian pentru conservarea tigrilor)
În timpul vizitei liderilor musulmani, săteni localnici care discutau cu aceştia au întrebat care este poziţia Islamului în privinţa animalelor precum elefanţii sau tigrii (în condiţiile în care între localnici şi aceste animale există vechi conflicte). Liderii musulmani au replicat: „Sunt creaţia lui Allah, aşa cum suntem şi noi. Este interzis să îi ucidem, iar a-i ajuta să rămână în viaţă face parte din modul de a slăvi divinitatea”. Potrivit lui Hayu Prabowo, această fatwa nu este dedicată doar cetăţenilor obişnuiţi, ci şi autorităţilor guvernamentale, deoarece corupţia poate duce la probleme cauzate vieţii sălbatice şi mediului înconjurător. De altfel, fatwa cere specific guvernului să revizuiască licenţele acordate companiilor care, prin activitatea lor (spre exemplu, de producere a uleiului de palmier), aduc atingere mediului şi să ia măsurile impuse pentru conservarea speciilor în pericol.
Acest edict religios vine într-o perioadă în care infracţionalitatea transnaţională care vizează viaţa sălbatică a atins cote fără precedent, ameninţând mai cu seamă ţări precum Indonezia, bogate în floră şi faună şi cu multe specii rare. Guvernele se zbat să creeze legi mai dure şi să găsească oamenii dispuşi să le implementeze, dar crima organizată este tot mai sofisticată şi mai violentă, mai dispusă să nu cedeze. În aceste condiţii, Consiliul Ulama speră ca fatwa emisă să fie o punte între legile statului şi problemele pe care acestea ar trebui să le repare şi să fie o îndrumare serioasă pentru toţi musulmanii indonezieni, iar, în final, să ajute la reducerea traficului cu viaţă sălbatică.
Religia a avut în multe cazuri un cuvânt de spus în privinţa relaţiei cu animalele, dar în ultimii ani orientarea a fost înspre protecţia acestora: în 2005, Dalai Lama a făcut un apel pentru stoparea traficului cu viaţă sălbatică; recent, bărbaţii din Biserica Nazareth Baptist (Shembe) din Africa de Sud (o biserică tradiţionalistă Zulu) au început să poarte piei false de leopard în ceremoniile lor religioase, pentru ca leoparzii să nu mai fie ucişi. Din păcate, însă, scrie tot un articol din National Geographic, intitulat Ivory Worship, budiştii din Thailanda şi China, dar şi catolici din lumea întreagă, care colecţionează statuete religioase din fildeş, continuă să joace un rol important negativ în traficul cu fildeş de elefanţi şi, implicit, în măcelul declanşat asupra acestei specii.
Puteţi citi integral fatwa pe National Geographic.
Sursa, foto şi mai multe detalii: National Geographic
Puteţi citi şi:
Memoriile lui Salman Rushdie: despre viaţa sub altă identitate
Cu bicicleta din România în Indonezia: călătoria artistică a Alinei