Presiunea socială falsifică memoria

0

O nouă cercetare realizată de Institutul Weizmann dezvăluie un pattern unic de activitate cerebrală în momentul formării amintirilor false, unul care scoate la iveală o conexiune surprinzătoare între viaţa socială şi memorie. În alte cuvinte, un pic de presiune socială poate naşte amintiri pe care nu le-am avut niciodată.

Experimentul a cuprins patru etape. În prima dintre ele, voluntarii, împărţiţi în grupuri mici, au urmărit un documentar. Trei zile mai târziu, s-au întors pentru un test individual de memorie, cu întrebări legate de filmul respectiv. Au fost întrebaţi totodată şi cât de siguri sunt de răspunsurile lor. În următoarea etapă, voluntarii au fost invitaţi din nou să reia testul, însă de data asta activitatea lor cerebrală a fost monitorizată cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională şi le-au fost puse la dispoziţie şi presupusele răspunsuri ale celorlalţi vizavi de filmul urmărit. Printre acestea se numărau şi răspunsuri false la întrebări la care voluntarii analizaţi răspunseseră corect şi încrezători. Participanţii s-au conformat grupului şi au aderat la aceste răspunsuri false, oferind răspunsuri incorecte în circa 70% din cazuri.

Pentru a afla dacă voluntarii s-au conformat pur şi simplu presupusei tendinţe sociale sau dacă memoria lor a suferit o schimbare, cercetătorii i-au invitat din nou în laborator pentru a relua testul şi le-a spus că răspunsurile împărtăşite anterior fuseseră generate aleatoriu de computer. În acest caz, noile răspunsuri date de subiecţi s-au întors la cele originale, corecte, însă aproape jumătate dintre ele au rămas eronate, sugerând că voluntarii se bazau pe amintirile false implantate în sesiunea anterioară. Analiza cerebrală a indicat o diferenţă între amintirile false care au persitat şi erorile temporare generate de conformarea socială. În cazul amintirilor false s-a observat o puternică interconectivitate între două regiuni ale creierului: hipocampusul şi amygdala.

Hipocampusul este implicat în formarea memoriei pe termen lung, în timp ce amygdala, cunoscută şi drept centrul emoţiilor din creier, joacă un rol în reglarea interacţiunii sociale. Oamenii de ştiinţă cred că această din urmă regiune cerebrală acţionează pe post de punte de legătură între zonele creierului ce procesează memoria şi socialul. Din câte se pare, unele tipuri de amintiri au nevoie de “ştampila” ei pentru a primi un loc în depozitele memoriei. Astfel, presiunea socială s-ar putea folosi de amygdala pentru a convinge creierul să înlocuiască o amintire puternică cu una falsă.

 

Sursa: Physorg.com



Leave A Reply