Cercetătorii de la The Ohio State University au intervievat și au testat 107 copii preșcolari și pe părinții lor pentru a determina relația dintre expunerea la programele TV și capacitatea de a înțelege credințele, intențiile și sentimentele altora.
Părinții au raportat numărul de ore petrecute de copii în preajma unui televizor deschis, chiar dacă acesta se afla doar undeva în fundal. Copiilor li s-au dat apoi teste care evaluau ceea ce se numește teoria minții, capacitatea de a înțelege că alții pot avea credințe și dorințe diferite, precum și faptul că unele credințe pot fi greșite și că unele comportamente sînt determinate de credințe.
Cercetătorii au aflat că un copil care are TV în dormitor și e expus la televizor ca fundal înțelege mai puțin stările mentale ale altora, indiferent de vîrsta sau situația socioeconomică a părinților. Copiii cărora părinții le-au vorbit despre ce se întîmpla la TV au avut scoruri mai bune la acest test.
Incapacitatea de a-și dezvolta o teorie a minții îl poate împinge pe un copil către acte anti-sociale.
Cînd își însușesc o teorie a minții, copiii ating un nivel important al dezvoltării lor, a spus coordonatoarea proiectului, Amy Nathanson. Copiii cu o teorie a minții mai dezvoltată sînt mai capabili să participe la relații sociale. Aceștia au contacte mai sensibile cu alți copii și recurg mai rar la agresivitate pentru a-și atinge scopurile.
Studiul a fost publicat în Journal of Communication.