Premiile Ig Nobel sau de ce sunt bananele alunecoase când călcăm pe ele

0

Premiile care parodiază Nobelul, “Ig Nobel”, au ajuns aproape la fel de celebre ca cele adevărate şi au fost anunţate recent în cadrul ceremoniei anuale de la Universitatea Harvard, scrie BBC News. Mulţi dintre laureaţi pornesc cu intenţii serioase, dar ajung de râsul lumii. Printre ei se numără şi echipa niponului Kiyoshi Mabuchi, care a măsurat nivelul de frecare al unei coji de banană în laborator şi a stabilit că cele de măr şi de portocală nu sunt atât de periculoase ca prima când cineva calcă pe ele. Grupul de la Universitatea Kitasato a primit Ig Nobelul pentru fizică.

Oamenii de ştiinţă japonezi au fost interesaţi să vadă cum afectează frecarea şi lubrifierea mişcarea membrelor umane. Gelurile foliculare polizaharide care fac cojile de banană alunecoase se regăsesc şi în membranele în care se unesc oasele umane. Asta, cred cercetătorii, poate ajuta la proiectarea unor proteze mai eficiente.

Kang Lee, de la Universitatea din Toronto, Canada, şi colegii săi au câştigat Ig Nobelul pentru neuroştiinţe după ce au analizat creierul oamenilor care văd faţa lui Iisus pe feliile de pâine prăjită. Echipa le-a arătat subiecţilor fotografii cu “zgomot”, cum ar fi puricii care apăreau pe televizoarele vechi ce pierdeau semnalul, pentru a vedea ce forme identifică subiecţii în ele. Tendinţa de a vedea ordine în ceva dezordonat, cum ar fi o faţă pe părţile arse ale unei felii de pâine, este un fenomen bine documentat care se numeşte pareidolie. Folosind imagistica prin rezonanţă magnetică, Lee şi echipa lui a observat că anumite părţi ale creierului se activează atunci când oamenii văd feţe neexistente ca atunci când văd unele reale.

“Ce e interesant,” spune cerctătorul din Toronto, “când suprapunem acele imagini cu zgomot în care oamenii spun că văd feţe şi îndepărtăm toate imaginile cu zgomot în care ne-au spus că nu văd feţe – când facem acest tip de procesare a imaginii, chiar apare o faţă. Faţa pe care o vezi e determinată de aşteptările şi credinţele tale personale. De exemplu, s-ar putea ca budiştii să nu-l vadă pe Iisus pe pâinea prăjită, în schimb s-ar putea să-l vadă pe Buddha.”

Mai departe, din câte putem vedea aici, Ig Nobelul pentru psihologie a revenit cercetătorilor Peter K. Jonason, Amy Jones, şi Minna Lyons, din Australia, Marea Britanie şi SUA, care au adunat dovezi ce arată că oamenii care au obiceiul să se culce mai târziu noaptea tind să se admire mai mult pe ei înşişi, să fie mai manipulatori şi mai psihopaţi decât cei care se trezesc devreme dimineaţa. Cel pentru biologie a revenit unei echipe din Republica Cehă, Germania şi Zambia, care au cercetat cu atenţie dacă patrupedele canine îşi aliniază axa corpului la liniile câmpurilor geomagnetice nord-sud atunci când defechează sau urinează. Iar cel pentru artă a ajuns în mâinile unor cercetători din Italia, care au măsurat durerea pe care o simt oamenii când se uită la o pictură urâtă în timp ce sunt “împunşi” în mână cu o rază laser puternică. Puteţi vedea aici care sunt toate premiile ediţiei din 2014.

Potrivit BBC, premiile Ig Nobel se află la cea de-a 24-a ediţie, iar Marc Abrahams, editorul revistei ştiinţifice de umor Annals of Improbable Research, spune că oamenii care le câştigă nu pornesc la drum cu ideea de a se număra printre laureaţi. “Primim în jur de 9.000 de nominalizări pe an,” spune el pentru publicaţia britanică. “Cam 10%-20% dintre sunt auto-nominalizări, însă acestea ajung rar să câştige. Asta se întâmplă pentru că, la nivel general, aceşti oameni încearcă doar să fie amuzanţi. De cealaltă parte, cei care câştigă nu pornesc de la ideea asta şi îşi dau seama abia mai târziu că ceea ce fac e destul de amuzant.”


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger