Prea-fericiții de la groapa de gunoi

0

 

Asociația culturalã Solitude Project și artiștii Mihaela Michailov, Farid Fairuz, Katia Pascariu, Tania Cucoreanu și Madalina Dan vă invită marţi, 15 noiembrie, de la ora 19.00, la Centrul de Introspecție Vizuală, unde va avea loc prezentarea filmului Prea-fericiţii din groapa de gunoi, parte a proiectului subRahova – Pata-Rat. Prezentarea va fi urmată de o dezbatere cu tema: Managementul de succes: Biserica Ortodoxă Română şi Statul.

Pe 17 decembrie 2010, 76 de familii (în cea mai mare parte romi) de pe strada Coastei din Cluj-Napoca – o zonã cu un potențial economic substanțial – au fost mutate în proximitatea gropii de gunoi din Pata-Rat, în 40 de locuințe construite în 10 module.

La Pata-Rat mai locuiesc în acest moment alte douã comunitãți de romi: una dintre ele – Dallas – aflatã la câțiva metri de cea mutatã în 2010, iar cealaltã – Cantonului fãrã numãr, situatã în vecinãtatea cãii ferate. Camerele pe care familiile de pe strada Coastei le-au primit la Pata-Rat au o suprafațã 13-14 mp (într-o camerã ajung sã locuiascã și 10 persoane), nu au apã caldã, nu au bucãtãrie și au (un modul deține 4 camere) baie comunã.

Pe terenul de pe strada Coastei, de unde au fost mutate cele 76 de familii, urmeazã sã se construiascã un campus teologic și alte construcții necesare Bisericii, care vor fi gata pânã în anul 2014. Primãria Cluj-Napoca a dat acest teren Bisericii Ortodoxe Romane și Facultãții de Teologie, în schimbul unui alt teren – un parc – deținut de BOR.

Discriminarea prin marginalizarea și segregarea unor comunitãți vulnerabile nu este un fenomen accidental, ci devine o constantã a unui comportament de ”igienizare sociala” din ce în ce mai des întâlnit în România.

La Tarlungeni, sat aflat la 10 km de Brașov, primãria a construit un zid (care a costat 60.000 de euro) între romii din localitate și comunitãțile de români și maghiari. De asemenea, la Baia-Mare a fost ridicat un zid cu o lungime de 100 de metri în jurul unui cartier de romi, sub pretextul de a-i proteja de traficul de pe șoseaua din apropiere.

În București, în iulie 2011, centrul de artã comunitarã laBomba, un spațiu de reprezentare socialã pentru comunitatea din zona Rahova-Uranus, a fost evacuat, dupã ce, timp de câțiva ani, diferite proiecte au atras atenția asupra acestei zone.

Acestea sunt doar câteva exemple dintr-un șir de acte de discriminare etnicã, multiplicate din ce în ce mai consistent în România, deși rapoartele Amnesty Internațional au amendat constant abuzurile statului român.

Noile forme de ghetoizare își pun din ce în ce mai mult amprenta pe ”teritoriile de putere” împãrțite discreționar de cãtre autoritãțile statului.

Dupã ce în luna mai 2011, Mihaela Michailov și Farid Fairuz au fost martori la procesiunea  de sfințire a pietrei de temelie a viitorului Campus Teologic de pe strada Coastei și la protestul organizat de cei afectați de evacuare, în octombrie, toți artiștii implicați în proiect au realizat o serie de interviuri cu cei implicați în cazul Pata-Rat. Aceste interviuri stau la baza filmului Prea-fericitii din groapã de gunoi și vor constitui un material de lucru pentru viitoare proiecte socio-artistice.

Prezentarea filmului face parte din proiectul subRahova-Pata Rat, un proiect al Asociației culturale Solitude Project, finanțat de Administrația Fondului Cultural National și realizat în parteneriat cu Centrul Național al Dansului București, Veioaza arte și Asociația Colectiv A.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger