PR-ul RMGC ținteste guverne, diplomați și vedete de cinema

12

Lobby la nivel înalt in SUA, un premiu îndoielnic, presiuni diplomatice și un dans de 10.000 de euro cu actrița Vanessa Redgrave – dezvăluim trecutul strategiei de PR a companiei Roșia Montană Gold Corporation. O anchetă realizată cu ajutorul JournalismFund.eu.

 

Jos Șomajul! – afișe pro-mina de aur de la Roșia Montană acasă, în timp ce în afara Transilvaniei, strategia de PR folosește fost personal de la Casa Albă, înalți diplomați și fărâme de praf cosmic

 

de Caelainn Barr și Crina Boroș

Articol preluat de pe TheBlackSea.eu

 

”Cred că compania a comis greșeli în trecut … Am făcut multe schimbări și de aceea nu vreau să răscolesc ce s-a întâmplat și cred că nici jurnaliștii n-ar trebui s-o facă.”

Acestea sunt cuvintele lui Jonathan Henry, CEO al Gabriel Resources, compania care pregătește construcția unei mine de aur în valoare de miliarde de euro, în Munții Apuseni din Transilvania, în ciuda rezistenței în masă de pe străzile celor mai mari orașe românești.

Henry ne-a invitat la sediul londonez, iar noi am cerut să discutăm practicile de PR și de lobby ale companiei. Când ne-a spus că jurnaliștii nu ar trebui să scormonească în trecutul companiei pe acest subiect, am hotărât să facem exact asta.

Între lunile septembrie și noiembrie 2013, zeci de mii de protestatari au blocat cele mai mari orașe din România. În fiecare săptămână, un număr tot mai mare de oameni au ieșit în stradă pentru a împiedica statul român să aprobe exploatarea aurului în localitatea Roșia Montană. Criticile acuzau utilizarea cianurii în procesul de extracție și intentia de-a prăbuși patru munți pentru rafinarea aurului.

În noiembrie 2013, guvernul a oprit proiectul. Unii experți au considerat că decizia reprezintă o strategie de amânare până la o relansare după alegerile prezidențiale din 2014.

Proiectul exista, însă, de aproape două decenii și are o istorie pestriță.

1995: Intră în scenă antreprenorul posesor de droguri

În 1995, controversatul om de afaceri româno-australian Frank Timiș a înființat o companie minieră, Gabriel Resources, în paradisul fiscal din Jersey. Mai târziu, a semnat un contract de mai multe milioane de dolari cu compania de stat românească RAC Deva, pentru explorare și dezvoltare minieră în regiunea auriferă a Transilvaniei. Acest parteneriat a dat naștere subsidiarei public-private Roșia Montană Gold Corporation.

Timiș nu avea un cazier curat. Fusese condamnat de două ori pentru posesie de heroină. Grupul său energetic, Regal Petroleum, a fost amendat cu 600.000 de lire sterline după ce scăzuse cu 88% pe piața bursieră din Londra, în urma dezvăluirii unor informații false privind descoperirea unor rezerve de petrol în Marea Egee, în perioada 2003 – 2005.

Omul de afaceri a demisionat de la Gabriel Resources în 2002 și s-a reprofilat pe mine de diamant în Sierra Leone. Astăzi, potrivit media românești, Frank Timiș este cel mai bogat român în viață, grație vastelor sale afaceri miniere din Africa. Averea sa este cotată la circa două miliarde de euro.

 2005: “Timiș este un cuvânt murdar”

În 2005, opoziția consecventă și vehementă împotriva dezvoltării proiectului minier a împins compania să-și intensifice acțiunea de lobby în România.

Noul CEO al companiei, Alan Hill, a afirmat, în fața publicului adunat la Hotelul Hilton din București în luna octombrie a acelui an, că “Frank Timiș este un cuvânt murdar”, declarând, astfel, sfârșitul implicării acestuia.

De la plecarea lui Timiș, compania a facut mai multe schimbări și și-a îmbogățit consiliul de administrație cu jucători politici de rang înalt.

Fostul ambasador al Canadei în România, Raphael Girard, a fost angajat ca director între 2005 și 2010.

Fostul cancelar al Austriei, membru al delegației austriece la întrunirea parlamentară a Consiliului Europei din 1991 și președinte al comitetului social din cadrul Consiliului Europei între 1995 și 1998, Alfred Gusenbauer, lucrează în prezent ca director independent.

Girard nu s-a sfiit să-și foloseasă legaturile politice din București, stabilite în timpul mandatului de ambasador, atunci când compania a trebuit să avanseze cu proiectul.

O corespondență internă dezvăluită de către Departamentul pentru Afaceri Externe și Comerț Internațional din Canada sub legea accesului liber la informații arată că fostul diplomat presupunea că are trecere la președintele României, Traian Băsescu. Discutând despre organizarea unor întâlniri de nivel înalt cu politicieni români, Girard a spus:

“Am avut legaturi apreciabile cu [pe atunci]primarul [Bucureștiului] Băsescu, inclusiv faptul că i-am asigurat un loc de cinste la evenimentele organizate cu ocazia Zilei Canadei în 2001, când reputația sa la guvernul central era precară și se deteriora cu repeziciune.” (6 iunie, 2005).

Cu toate acestea, Girard părea să fi fost conștient de dificultățile întâmpinate de președintele Băsescu în a se întâlni cu reprezentanții companiei.

Cu altă ocazie, în 2006, Girard adăuga: “aspectele politice privind Roșia Montană nu sunt nici acum prielnice pentru ca un președinte să fie vazut că primește pe cineva de la companie.” Dar încă intenționa să-l abordeze pentru că, “în trecutul nu foarte îndepărtat, [Băsescu] le-a spus unor prieteni comuni că își amintește de mine cu candoare.”

În dreptul la replică, Președinția României a negat orice implicare în discuții cu regim preferențial cu Girard.

2006: O întorsătură V.I.P.

Zierele locale scriau, în octombrie 2006, că actrița și activista britanică cu orientare politică de stânga, Vanessa Redgrave, condamna proiectul minier. Redgrave și-a exprimat solidaritatea față de protestatari prin cumpărarea unei bucăți de pământ în zona în care a fost plănuită mina și i-a îndemnat și pe alții să facă la fel. Gestul era menit să blocheze compania minieră de a cumpăra proprietățile necesare proiectului.

Tot în octombrie, actrița era invitată de onoare la un bal de Halloween în București, care a strâns fonduri pentru programele educaționale ale ONG-ului local Ovidiu Rom destinate copiilor. În numele carității, ONG-ul a scos la licitație un dans cu Redgrave.

Licitația a început de la modesta sumă de 500 de dolari, însă actrița din Blow-Up a declarat că nu va “dansa pentru mai puțin de 10.000 de euro.” Prezent, managerul de relații corporatiste al Gabriel Resources de la acea vreme, John Ashton, a strigat 10.500 de euro. Licitația s-a oprit.

În timp ce valsau, Ashton a încercat să convingă actrita să vină la Roșia Montană, spunându-i activistei socialiste și starletei anilor ’60 că sindicatele miniere locale susțin proiectul și cum va avea grijă compania lui de oameni și de patrimoniu. Redgrave nu a vizitat nici până acum locul.

De atunci, starleta din Splash! și Kill Bill, Daryl Hannah, a cumpărat, și ea, o bucată de pământ în zona proiectului minier.

2007: Diplomat canadian oferă companiei sfaturi de PR

Guvernul canadian a sprijinit proiectul Gabriel. Diplomații și ambasadoarea Marta Moszenska, care au urmat plecării lui Girard, au ascultat preocupările companiei și au contribuit la eforturile acesteia de a-și păstra o imagine pozitivă.

O dezvăluire făcută de Departamentul pentru Afaceri Externe și Comerț Internațional din Canada arată că diplomatul Francois Lasalle, a oferit RMGC sfaturi în materie de relații publice cu cel puțin o ocazie.

În aprilie 2007, RMGC a invitat-o pe ambasadoarea Moszenska la un eveniment și s-a oferit să-i asigure pază. În corespondența cu compania, Lasalle scria că nu e nevoie de protecție, însă sfătuia compania să folosească invitația în scop de PR.

“Dacă credeți că e nevoie de anumite măsuri de securitate (eu nu cred), vă sfătuiesc cu tărie să apelați la autoritățile locale, menționându-le eventual că … prezența a câtorva ofițeri de poliție ar fi utilă, ceea ce ar face [problema]‘oficială’, fără riscul unei acuzații ulterioare că această companie și-a adus ‘gorilele’ sau alt tip de personal de pază privat … Încă o dată, aceasta este doar o preocupare de PR din partea mea, nu una de securitate!”

2007: “Conflict de interese” în Austria

Influența PR-ului companiei s-a extins dincolo de România. Gabriel l-a angajat pe consultantul în responsabilitate socială corporatistă (CSR) Martin Neureiter pentru o perioadă scurtă, în 2006. Însă legăturile lui Neureiter cu compania nu s-au încheiat odată cu scurtul său contract.

În 2007, CEO-ul Gabriel Resources, Alan Hill, a primit premiul ICON VIENNA pentru CSR, acordat de Parlamentul austriac. La scurt timp, a ieșit la iveală că Neureiter s-a aflat în juriu și a votat ca premiul să-i meargă lui Hill.

După consemnarea implicării consultantului, Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria și Greenpeace Austria au cerut retragerea premiului.

Neureiter le-a scris celor de la Greenpeace Austria, explicându-le că a sprijinit Gabriel cu bună credință, întrucât cunoștea munca lui Hill.

Președintele Parlamentului austriac, Barbara Prammer, a intervenit la rândul ei, declarând că acordarea premiului CEO-ului Gabriel reflectă negativ asupra valorii sale. “Statutul care permite nominalizarea la premiu și cel de membru al juriului dovedesc un conflict de interese, din cauza implicării sale profesionale cu Gabriel Resources,” adăuga Prammer.

După incident, președintele Consiliului Național al Austriei a decis, în aprilie 2007, că, “pe viitor, nicio decernare a unor premii de CSR nu va mai fi găzduită de Parlamentul Austriei,” și că “ar necesita mai mult efort pentru a se evita implicarea lobby-iștilor în modelarea proiectelor de CSR.”

Între timp, la București, Lasalle își regrupa colegii de ambasadă din Budapesta și Viena pentru a sprijini distincția lui Hill și pentru a lua legătura cu membri ai Parlamentului austriac, potrivit dezvăluirilor făcute de Departamentul pentru Afaceri Externe și Comerț Internațional din Canada. Premiul nu a fost retras.

Neureiter a declarat în dreptul său la replică: “premiul nu a fost anulat pentru că… s-a văzut că procedura a fost OK și, prin urmare, nu a fost găsit niciun motiv pentru schimbarea votului juriului. Conducerea de la acea vreme a tratat acest proiect la modul cel mai responsabil cu putință în ceea privește exact posibilele impacturi asupra societății și a mediului.”

 2010: Consultantul Casei Albe

Gabriel Resources l-a contractat în 2010 pe John Schmitz, fost consultant-adjunct al președintelui Georg Bush Sr. la Casa Albă. Schmitz a promovat, în Bruxelles și în Germania, o imagine ecologista a companiei.

În trecut, Schmitz fusese coleg la firma de lobby Mayer Brown LLP cu ambasadorul SUA în România de la acea vreme, Mark Gitenstein. Gitenstein și-a încheiat mandatul diplomatic în România în 2012.

Fostul ambasador al SUA la Uniunea Europeană, Stuart Eizenstat, a făcut, si el, lobby pentru dezvoltarea proiectului minier al lui Gabriel Resources în România. Eizenstat a lucrat în serviciul public pentru trei administrații, inclusiv în administrația Clinton.

Din actuala sa poziție de la Covington & Burling LLP, el reprezintă interesele mai multor corporații americane și străine. Covington & Burling LLP a făcut lobby pentru Gabriel în 2009 și 2013, Eizenstat fiind principalul vorbitor.

Dutko Worldwide LLC (acum Dutko Grayling), cu sediul în Washington, a reprezentat, de asemenea, interesele companiei miniere în SUA, în 2009.

Registrele oficiale de lobby din SUA mai atestă prezența Gabriel Resources pe coridoarele americane de putere, pentru “dezvoltarea unei mine de aur în România” în 2009, 2010 și 2012.

Întrebat dacă i s-a cerut să pledeze pentru Gabriel Resources în fața guvernului român, fostul ambasador american Gitenstein a confirmat contactul său cu lobby-iștii companiei, spunând că “nici eu, nici nimeni, din câte știu, din ambasada SUA nu pledează în fața guvernului român pentru Roșia Montană sau pentru cei interesați să dezvolte Roșia Montană. Le-am comunicat lui John Schmitz și lui Stuart Eizenstat poziția noastră de non-advocacy.”

Jonathan Henry și noua echipă de conducere a Gabriel s-au alăturat companiei în iunie 2010 și mai târziu.

Acordându-le dreptul la replică în baza rezultatelor documentării noastre, compania ne-a trimis un comunicat, spunând că “nu ar trebui să vă bazați pe niciuna din declarațiile foștilor consultanți, angajați sau contractanți ai companiei ca fiind activitățile, gândurile, ideile sau strategiile actuale ale Gabriel Resourses sau RMGC.”


12 comentarii

  1. decat sa ne ocupam de pr-ul companiilor, mai bine ne-am ocupa de situatia deplorabila din unele zone ale tarii noastre si de somajul foarte ridicat. daca ne uitam la traseul economic al altora, vedem ca investitiile n-au facut rau nimanui

  2. Da, da foarte corect … vindem tot, pe urma lucram pamantul vandut cu o mana de lucru la acelasi pret, cum a fost vandut si terenul. ….si in schimb primim o noua statiune RMGC – cu un lac de cianura, sa ne bucuram in toxicitate si procese neoplazice. Si totul pt o economie mai buna si un viitor mai bun copiilor nostri. Un alt sacrificiu pt viitor…. nu nea fost de ajuns experienta sadomasochista a comunismului, persoanele care sunt pro RMGC sunt doar straini cu dialect romanesc, in timp de romanii stau in umbra si in tacere(avis postasiilor).Va multumesc pt articol.

  3. Mai adormitilor inca nu v-ati trezit!! Se vorbeste de exploatare la suprafata NATARAILOR! locuri de munca nu vor fi prea multe! Ce promite compania asta MIZERABILA nici pe departe nu este adevarat. Intersati-va NATARAILOR ce inseamna cianura, ce inseamna un lac de decantare de 8 km si inalt de 85m. Nu va vindeti strainilor tara si neamul pentru un pahar cu apa DOBITOCILOR!!!

    Stie o lume intreaga ca sunteti platiti de companie sa urlati ca vreti de munca!
    Stie o lume intreaga ca acolo vor fi doar cateva locuri de munca!
    Stie o lume intreaga ca sunteti niste simpli TRADATORI!

    Faceti turism ADORMITILOR si o sa vedeti ce bine traiti!…..luati exemple de la EUGEN DAVID nu de la TALHARII STRAINI!!

    Am fost in octombrie 2013 la Rosia Montana si am vorbit cu oameni curati care ne-au spus adevarul….am multe filmate care arat ca sunteti niste SCLAVI CUMPARAT DE RMGC!

    VIDEO cu un localnic cinstit!

  4. Este o explicatie printre multe altele la aberatiile de a sustine si impune in functii CHEIE – de decizie – niste CORUPTI, niste TRADATORI, niste gunoaie cu multe bube . Doar REVOLTA INTREGULUI POPOR ROMAN mai poate schimba ceva in aceasta ROMANIE dirijata de CORCITI.

  5. Ma eu va dau un sfat prietenesc! …omorati-va daca nu stiti sa traiti din altceva PUTORI CE SUNTETI! Omorati-va! nu avem nevoie de lepre ca voi! Priviti in Congo, tara diamantelor….numai crime, nici apa nu au de baut, voi credeti ca o s-o duceti mai bine daca hotii astia vor incepe exploatarea? Ei da! voi in nici un caz!In Rosia Montana daca va fi promovat turismul se va trai foarte bine (acolo este o istorie unica in lume)…nu luati exemple de la cei mai mari criminali ai lumii, ganditi-va la urmasii vostri PIONI TRADATORI!!

  6. daca m-as referi la persoanele care promoveaza proiectul ca fiind niste zdrente infectate corupte ar fi o insulta pentru zdrentele infectate corupte de pretutindeni, mare tupeu jegos mai au politicienii si rmgc mentionand de somaj, cand chiar ei au fortat somajul prin blocarea turistica, declarand zona mono industriala, in plus pentru cele cateva locuri de munca promise, de zece ori mai multe moduri de traire prin fabrici de lemn si agricultura de la munte vor fi distruse

Reply To Mkl Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger