Potecile de lungă drumeție

Știu că nu avem o civilizație turistică avansată și din acest motiv nu ne putem compara cu țările dezvoltate, dar aceasta este o propunere pe care o lansez asociațiilor și cercurilor de turism. Sunt sigur că unii ar spune că nu poți să vorbești de *Potecile de Lungă Drumeție( PLD*- noroc că nu mai există partidul ăsta, că îndată eram portocaliu și și mai știu ce …ist), dacă încă nu ai poteci montane amenajate și marcate în toți munții și în toată zona extramontană(podisuri, dealuri, câmpii, deltă, litoral). Este ca și cum ai arde etapele de evoluție…turistică.

 

de Viorel Irașcu (Plecatdeacasă.net)
Dar hai să le definim.

Definiții

PLD sunt poteci de drumeție perpedes, care traversează o întreagă țară sau o mare porțiune dintr-o țară, parcurgând și legând între ele zone turistice importante. Frumusețile demne de văzut în țara asta nu se limitează doar la zona montană, fie ea mai înaltă sau mai joasă, ci și la regiunile subcarpatice (ocne, cule, mănăstiri,vulcani noroioși, trovanți, cetăți, lacuri, agroturism, etc.), de podiș (biserici de lemn, biserici fortificate, rezervații, orașe cetăți), de câmpie (lacuri sărate, ape termale, minidelte, rezervații de luncă) sau de deltă și litoral (herghelii, dune de nisip, talasoterapie, peșteri). Legătura care s-ar crea între multiplele obiective turistice ar putea revitaliza turismul în multe regiuni, iar dacă acestea ar fi puse pe google maps și ar fi dublate de trasee lungi de mers pe bicicletă, succesul ar fi garantat.

Istoric

Traseele de lungă drumeție au apărut ca o nouă formă de drumeție pe jos în SUA, în 1921, la inițiativa naturalistului Benton Mac Kaye, care a venit cu ideea amenajării unei poteci care să străbată tot lanțul Munților Appalași. Astfel că, în 1935, a fost inaugurată Appalachian Trail, lungă de 3.500 de kilometri și care străbătea 12 state americane și două parcuri naționale. În Marea Britanie există Pennine Way, lungă de 400 de kilometri, care traversează centrul regatului, pe linia munților hercinici Penini. În Franța, rețeaua de PLD are peste 20.000 de kilometri și este administrată de un comitet național.

 

Principii

– traseele să parcurgă zone cu peisaje spectaculoase și puncte de belvedere, pe și lângă crestele montane, cu peșteri și chei, zone împădurite, parcuri și rezervații naturale, izvoare și izbucuri, monumente istorice, cetăți, ruine și mănăstiri, crânguri și cătune izolate sau biserici de lemn;

– traseele de câmpie, podiș jos sau luncă, să treacă de regulă prin zone împădurite, rezervații floristice sau faunistice, sau pe la marginea acestora;

– traseele trebuie să evite zonele urbane și suburbane (cu excepția cetăților și monumentelor din orașe), precum și zonele industriale, miniere sau cu halde de steril;

– traseele din zonele de munte și de Subcarpați trebuie trasate astfel încât să nu prezinte dificultăți de parcurgere; astfel, ele vor fi accesibile pentru persoane de toate vârstele;

– numărul de trasee naționale trebuie limitat la 10-12, iar din ele se pot desprinde trasee secundare;

 

 

Variante PLD

PLD1- Obcinele Bucovinei- Rarău- Gimalău- Călimani- Defileul Mureșului-Sovata -Praid- Sighișoara- Biertan- Mediaș- Ocna Sibiului- Mărginimea-Transalpina (DN67C)- Novaci- Peștera Muierii- Peștera Polovragi- Muzeul Trovanților (Costești); 550-700 km;

PLD2-  Coasta Iașilor- Dealurile Hușilor- Culoarul Siretului- Mănăstirea Borzești- Pasul Oituz- Balvanyos- Lacul Sf. Ana- Băile Tușnad- Defileul de la Racoș- Piatra Craiului- Culoarul Bran Rucăr- Câmpulung-Curtea de Argeș Pădurea Bucșani (zimbri)- Platforma Cândești- Câmpia Olteniei- Podișul Mehedinți- Defileul Dunării-  Culoarul Timiș-Cerna- Băile Herculane-Bozovici- Cheile Nerei; 800-900 km;*

PLD3- Târgoviște- Topoloveni- Valea Vâlsanului- Barajul Vidraru-Transfăgărășan- Muzeul Badea Cârțan- Cârța-Agnita- Dumbrăveni- Podișul Târnavelor-Târgu Mureș- Bistrița-Valea Sălăuței- Munții Rodnei (Parcul Național)- Borșa- Valea Izei( Valea Vaserului)-  Mănăstirea Bârsana-Sighetul Marmației- Ocna Șugatag; 700-800 km;

Acest text a fost preluat de pe site-ul lui Viorel Irașcu, Plecatdeacasă.net.

 

Puteți accesa și:

Frumusețile ascunse ale României: Lacul Bucura

Frumusețile ascunse ale României: Pietrosul Călimanilor, la 40 de ani

Frumusețile ascunse ale României: Lacul Lala Mare, lumea pierdută a inelului rodnean

Frumusețile ascunse ale României – Moara de apă din satul Gura Haitii

Frumusețile ascunse ale României: Lucina – Herghelia din creierii Obcinelor Bucovinei

Frumusețile ascunse ale României: Abaţia cisterciană de la Cârţa, cea mai veche din ţară