Trei experimente diferite au arătat că porumbeii pot depista țesturi mamare canceroase pe radiografii și diapozitve de microscop cu o precizie de până la 99%, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea de tehnici de imagistică mai eficiente pentru depistarea bolilor, scrie The Guardian. Richard Levenson, profesor în domeniile patologiei și medicinei de laborator, care a realizat experimentele alături de colegii săi de la Davis Medical Center din cadrul Universității din California, a observat că porumbeii au capacitatea de învăța să facă diferența dintre țesut sănătos și țesut malign în cazul cancerului la sân, una dintre concluzii fiin că păsările cu pricina „au multe dintre proprietățile prezente în sistemul vizual al oamenilor”.
În cadrul primului experiment, opt porumbei au fost puși în fața a 144 de imagini cu țesuturi mamare. Imaginile aveau rezoluții diferite, unele dintre ele era alb-negru, iar altele color. Păsările loveau cu ciocul într-un buton albastru sau galben din dreptul fiecărei imagini pentru a indica dacă țesuturile erau fie sănătoase, fie maligne. Dacă făceau alegerea corectă, erau recompensate cu mâncare; în caz contrar, li se tot arăta imaginea respectivă până dădeau răspunsul corect. „Cu puțin antrenament și sprijin alimentar selectiv, porumbeii se descurcă la fel de bine ca oamenii la clasificarea diapozitivelor și mamofrafiilor digitale ale țesuturilor mamare umane benigne și maligne”, a spus Richard Levenson.
După 15 zile de antrenament, precizia păsărilor a crescut de la 50% la 80%. În etapa următoare, ele au fost puse și în fața unor imagini noi, pentru a scoate din ecuație memorarea ca posibilă cauză a succesului diagnozei. Porumbeii au identificat corect imaginile văzute înainte și cele noi cu o precizie de 87%, respectiv 85%. Când cercetătorii au combinat răspunsurile porumbeilor, în loc să-i puncteze individual, au observat că acuratețea lor se ridica la 99%. „Porumbeii au reușit să generalizeze ceea ce învățaseră”, a spus Levenson. Al doilea exeperiment a înregistrat un succes similar. Au fost testate patru noi păsări, pentru a se vedea dacă puteau identifica microcalcificări – depozite de calciu asociate cu prezența cancerului – în țesuturile mamare. În decurs de 14 zile, rata lor de precizie a crescut de la 50% la 85%.
În cadrul ultimului experiment, alte patru păsări au fost puse să identifice mase din mamografii. Deși porumbeii au reușit să identifice cu un oarecare succes mase din imagini pe care le mai văzuseră – doi dintre ei au avut o precizie de 80%, iar ceilalți doi de 60% -, ei nu au reușit să le clasifice ca benigne sau maligne pe cele din imaginile noi. Potrivit studiului, acest lucru este dificil și în cazul oamenilor. Un grup de radiologi testați anterior a ajuns la o precizie de 80% după ce s-au uitat la aceleași imagini. „Aceste imagini au mult de-a face cu marginile maselor și cu cât de neuniforme sunt, precum și cu densitatea lor”, a spus co-autorul studiului, Edward Wasserman, profesor de psihologie experimentală la Universitatea din Iowa. „E foarte greu să identifici așa ceva. De aceea oamenii își petrec ani de zile perfecționând această capacitate”.
Rezultatele celor trei experimente arată că porumbeii i-ar putea ajuta pe cercetători și pe ingineri să dezvolte noi tehnici de imagistică. „Poate că porumbeii nu sunt în stare să scrie poezii, dar au avut milioane de ani la dispoziție să-și dezvolte abilitățile de care au nevoie pentru a naviga într-o lume complicată și periculoasă”, a mai spus Levenson. „Așa că nu mă surprinde că sunt buni la patologie”.