Portrete din Roşia Montană: Apicultorul care nu vrea să-şi abandoneze stupii

4

În „Georgicele” lui Vergiliu, un lung poem didactic despre căsnicie şi agricultură publicat în jurul anului 29 î.Hr., există un celebru pasaj dedicat albinelor şi apiculturii: „Mai înainte de toate, găseşte-le albinelor un loc sigur, / Unde vânturile nu pot pătrunde (vânturile suflă / Cu hrană cei harnici se întorc acasă)”, îi sfătuieşte poetul pe apicultorii aspiranţi, „Unde nici oile ori vreun copil să calce florile-n picioare, / Şi nici viţicile să nu bată la pas câmpia, / Acolo dă la o parte roua şi aibi grijă de verzii, noi lăstari.”

de Dimiter Kenarov (Pulitzer Center)

Apoi continuă să discute despre diferitele specii de copaci şi de flori pe care le preferă albinele, despre apa pe care o beau, despre inamicii lor naturali („vesela şopârlă… mâncătoarea de albine, şi-atâtea şi-atâtea păsări”), despre cele mai răspândite boli, precum şi despre fiziologia sau organizarea lor socială. Pentru Vergiliu, albinele sunt o metaforă a societăţii ideale, în care fiecare membru îşi are propriile datorii şi responsabilităţi, neabătându-se niciodată de la ele. „Împreună într-un singur oraş, / Adăpost al măreţelor legi după care vieţuiesc; / Căminul şi ţinutul pe care doar ele, singurele, le cunosc.” Ca parabole ale muncii asidue şi ale patriotismului, albinele sunt ceea ce cetăţenii Romei admiră şi emulează. Dacă Roma e să fie prosperă, atunci ea trebuie să fie asemenea unui stup.

Remus Cenuşă este român şi n-a auzit niciodată de Vergiliu, însă ţine la albinele sale asemenea unui roman. Are vreo 60 de stupi în Valea Coma, un refugiu bucolic din paradisul din apropierea Roşiei Montane, undeva în Transilvania, mai precis în Munţii Apuseni. Acesta pare locul perfect pentru munca lui: plin de salcâmi şi de flori, în apropierea unui pârâu, unde peisajul a rămas probabil neschimbat în ultimele două milenii. Casa lui este modestă şi are o grădină multicoloră, alături o curte cu zarzavaturi şi un coteţ pentru găini. Doi căţeluşi, amândoi pe numele de Mickey, care latră la trecători.

Remus s-a mutat aici în 1979, de la casa lui aflată la câteva gospodării mai sus pe drum, pentru a trăi alături de familia soţiei sale. Socrul său era apicultor înfocat, iar Remus, tâmplar de formaţie, a deprins repede acest al doilea meşteşug. Şi-a ridicat în apropierea casei un atelier de tâmplărie şi a început să constuiască stupi – din lemn de cireş, stejar sau pin -, în care să-şi crească singur albinele.

„Îmi ia cam 16 ore să fac un stup,” spune Remus, cu vesta lui de lână, plină de aşchii, „iar albinele mă iubesc pentru că le construiesc case. Cel mai mult le place lemnul de pin.”

În curând, atât albinele, cât şi apicultorul şi-ar putea pierde însă căminele. Roşia Montană Gold Corporation, care plănuieşte să deschidă cea mai mare exploatare minieră de aur din Europa,  a propus să transforme Valea Coma într-un rezervor de cianuri, esenţiale în industria minieră. Aceasta intenţionează să construiască un zid de aproape 200 de metri la baza dealului, care să reţină în jur de 250 de milioane de tone de deşeuri, pe toată durata proiectului minier.

Remus nu vrea să renunţe la casa lui. În faţa gospodăriei sale a pus un semn pe care scrie „Această proprietate nu e de vânzare.” Poartă o şapcă pe care scrie „Roşia Montană sunt EU.” Aici s-a născut, aici locuieşte şi tot aici vrea să moară, la auzul zumzetului de albine.

“E un dezastru ce vrea să facă compania asta. Vrea să ne distrugă vieţile,“ spune Remus. “Eu nu vreau să plec la Recea, “ adaugă el,  referindu-se la suburbia nou-nouţă din oraşul Alba Iulia, aflat imediat în apropiere, construită de compania minieră pentru locuitorii care au fost de acord să-şi vândă proprietăţile din zona Roşiei Montane şi să se mute acolo. “Aş vrea ca pe etichetele mele de miere să scrie « Mai bună decât aurul ».“

Remus are 57 de ani, are ochi albaştri şi o faţă luminoasă. Când dă la o parte capacele stupilor, nu poartă mască de protecţie şi nici mănuşi. Albinele îl cunosc. Îl cunosc pe făuritorul şi îngrijitorul lumii lor. Remus scoate fiecare sită cu grijă şi atenţie, privind la fagurii de miere ca un artist care-şi admiră capodopera. “Vezi regina? “, mă întreabă. “Când regina e puternică, stupul e mai productiv şi funcţionează mai bine.“

Uneori însă există şi probleme. „Toamna, când albinele nu au îndeajuns de multe flori, se poate întâmpla ca un stup să fure de miere de la alt stup. Şi atunci începe concurenţa.Un stup poate să roiască afară şi de patru ori până să slăbească cu totul.“ Stupul din Roşia Montană este unul slăbit. Constrânşi de situaţia economică din ce în ce mai deteriorată şi de ofertele la prima vedere atrăgătoare ale companiei,  mulţi locuitori din sat şi-au luat ultimele avuţii şi au plecat. Doar în Valea Coma erau odată peste 140 de oameni – acum, dacă au mai rămas 40. Asemenea “mâncătorilor de albine“ de care vorbea Vergiliu, corporaţia a invadat comunitatea şi a fărâmiţat-o. Pentru această zonă nu mai există cale de întors, susţine ea. “Pentru oamenii care vor să muncească, există întotdeauna o cale de întors,” crede Remus. “Mă rog la Dumnezeu pentru un an bun, plin de miere.“

Remus e o persoană profund religioasă şi un patriot, dar are, de asemenea, o  latură lumească – să spunem că acesta ar fi dansul lui de albină. Seara, când a terminat de îngrijit stupii, mai rupe câte-o frunză dintr-un păr şi-ncepe să cânte la ea – da, aţi auzit bine, la o frunză de păr ! Acesta este flautul lui. Bunica lui l-a învăţat să cânte. Cântă melodii populare române şi ungare, precum şi imnul naţional al României, “La mulţi ani!” şi imnul religios “Hristos a înviat”. Când termină, priveşte la valea întunecată. În depărtare, se aud clopotele vacilor.

 

Foto: Nadia Shira Cohen

Acest articol a fost preluat de pe site-ul Pulitzer Center. Traducere: Andra Matzal

 

 

 

 


4 comentarii

  1. Din toate familiile care au mai ramas in Valea Corna(nu Valea Coma) doar nea Remus si nea Dragan tin la aceste locuri. Ceilalti inca asteapta sa vada care este cea mai buna oferta de la RMGG.

  2. Pingback: Portrete din Roşia Montană: Descendentul unei vechi familii de mineri îşi apără moştenirea | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Slujba de la Roșia Montană | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: VIDEO Cum să creşti albine în mod sustenabil pe acoperiş | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger