Porțile secuiești și meșterul care le știe secretele

0

Casele din Tușnad poartă tradițiile secuiești de la intrare până în șură. În ograda unde șura e mai mare decât casa sau în gospodăria cu poartă sculptată în lemn de stejar e limpede că cineva a pus tradiția la loc de cinste. La numărul 160 e casa lui Kovács Gábor, meșter în porțile secuiești, ultimul care a mai rămas în Tușnad. Poarta lui e chiar cea care îl dă de gol.

L-am vizitat pe domnul Gàbor în timp ce lucra la restaurarea unei poți secuiești veche de 170 de ani. Poarta cea veche era dezasamblată și meșterul alegea părțile care pot fi păstrate și le înlocuia pe celelalte. În atelierul lui pregătea și baițul pentru lemn, făcut din fagure și ulei de in, ca poarta să dăinuiască măcar încă pe cât a trăit. Poarta de 170 de ani a venit tocmai din satul Vrabia, de la cei care au moștenit-o și care o îngrijesc de dragul amintirilor.

În satul Tușnad din județul Harghita mai sunt vreo 900 de gospodării, dar porțile secuiești sunt rare. Meșteșugul e pe cale de dispariție – mai sunt doar doi meșteri în zonă în afară de domnul Gábor. Pe vremuri, porțile erau mai cerute: “Unde erau meșteri, erau porți”, spune secuiul. În plus, tradiția e tradiție, dar o astfel de poartă costă peste 2.500 de euro.

Kovács Gábor lucrează, în medie, două luni, la o poartă secuiască. Cioplește stejarul, sculptează motivele, tratează lemnul, face acoperișul, inscripționează poarta, tot ce trebuie. Simbolurile pe care le folosește sunt cele secuiești: semiluna și laleaua. Pe acoperișul porții sculptează cuiburi de porumbei: 12 cuiburi = 12 luni ale anului. Tot pe poartă poate să mai sculpteze stele: cu cât mai multe stele pe poartă, cu atât mai avută gospodăria în care intri. Tot tradiția spune că pe poartă se inscripționează numele proprietarului, anul în care a fost făcută și un mesaj pentru cei care trec pragul gospodăriei.

Poarta lui Gábor îți urează: “Să fie binecuvântat cel care intră”. E făcută în 1999, la patru ani după ce s-a apucat de meșteșug. Nu e prima poartă la care a lucrat, ci a doua. Prima poartă a făcut-o în Elveția, dar cea de-a doua este cea care îl recomandă cel mai bine. E poarta pe care intri în gospodăria lui, în casa în care s-a născut și a crescut și care acum este căminul pe care îl împarte cu soția, cele două fiice și băiatul. Fiul lui este și ucenicul lui. Acum are 25 de ani, dar a copilărit în atelierul tatălui și a învățat meșteșugul de mic. “La liceu era mai mult cu mine pe aici, apoi primea un mesaj pe telefon și gata treaba”, glumește tatăl lui.

Cea mai veche poartă din zonă este tot din satul Vrabia și are 174 de ani.

Moștenitorii porții din Vrabia se mândresc cu poarta lor oricui se oprește să o admire.

Poarta poartă urmele celui de-al doilea răzvboi mondial. Dacă te apropii se pot vedea urmele de gloanțe.

Kovács Gábor este de meserie strungar, a lucrat 15 ani la fabrica de tractoare. În 1995 a început să se apuce de porțile secuiești, reînviind parcă meșteșugul bunicii lui care făcea butoaie din lemn. A învățat Artă Populară la Miercurea Ciuc și a devenit misiunea lui să țină în viață meșteșugul porților secuiești. Până acum a creat vreo 30 de porți, cea mai mare fiind de 10 metri lățime și patru metri înălțime. Când lucrează la o poartă stă de dimineața până seara în atelier. “Zice femeia: ‘mai bine pui și pat în atelier’”, glumește meșterul.

Băiatul lui vrea să ducă mai departe meseria, dar interesul pentru meșteșug nu e mai mare de atât. “Nu prea se lipește de tineri”, spune domnul Gábor care observă cu tristețe cum se schimbă viața în Tușnad: tinerii pleacă, sărăcia îndepărtează oamenii de tradiții, bătrânii rămân singuri. “Ultimii 10 ani am dat înapoi, se descurcă lumea tot mai greu”. Dar viața în Tușnad e în continuare frumoasă ca o poartă secuiască veche care așteaptă să fie restaurată.

Fotografii de Mădălin Nicolaescu

Mai multe informații de călătorie despre destinația Băile Tușnad și Împrejurimile găsiți aici.
Informații despre alte destinații pentru ecoturism din România găsiți aici.


Descoperă Eco-Romania este o inițiativă a Asociației de Ecoturism din România de dezvoltare și promovare a ecoturismului.
Fundația Friends For Friends și Think Outside the Box în parteneriat cu Asociația de Ecoturism din România prezintă proiectul editorial #descoperaecoRomania, din cadrul programului Policlinica de Marketing si Comunicare pentru ONG-uri (un proiect marca FFFF finanțat de Romanian American Foundation).
Identitate vizuală de Tudor Prodan.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger