Plasticul e rău! Campanie de convingere a producătorilor să ofere alternative

1

Plasticul e rău! Dan Patzelt încearcă să strecoare acest mesaj atât de simplu în mintea românilor, în cadrul unei campanii de conştientizare: “Vrem să îi reamintim cumpărătorului că are puterea de a alege produse, implicit puterea de a convinge producătorii să îi ofere alternative”, spune acesta.

Campania “Plastic rău” are ca scop realizarea unor criterii simple de cumpărare, pe modelul rău/bun, pentru a micșora timpul de decizie la raft. Dacă ambalajul este de lungă folosință, reutilizabil, reciclabil, iar producătorul este interesat să-l recupereze, înseamnă că plasticul este bun. Dacă, în schimb, este de unică folosință, nereciclabil și intră în contact cu alimentele, înseamnă că plasticul este rău.

Dan Patzelt a pornit pe cont propriu campania “Plastic rău” când a început să citească despre BPA-ul din biberoane, substanță care provoacă dereglări hormonale și cancer și care a fost înlocuită din biberoane, dar a rămas în cutiile de suc sau de bere, în bolul de salată sau în furculița de plastic. “Plasticul nu e cool, e chiar toxic”, spune autorul campaniei. Finalitatea acesteia este convingerea producătorilor că există cerere pe piață pentru alternative la plastic. Dan Patzelt strânge semnături pentru a pune presiune pe producători să asigure și ambalaje din sticlă. “În România au rămas câteva rămășițe ale ambalajelor reutilizabile de altă dată, mai există doi-trei producători de apă minerală care îmbuteliază la 1 litru la sticlă, una-două sortimente de mâncare gătită ambalată în borcane, iar la alte categorii, precum uleiuri sau lactate, nu pot să vă dau nici un exemplu”, spune el, adăugând că, din păcate, aceste exemple sunt foarte puține și nu sunt accesibile publicului în hipermarketuri.

Dan Patzelt spune că românii folosesc plasticul din comoditate, dar și din ignoranță. “Ei nu știu că România folosește ambalaje care nu sunt conforme cu standardele europene, nu știu că România nu implementează normele și ca astfel suntem un coș de gunoi, unde se poate vinde orice ambalaj din plastic, chiar dacă nu respectă normele de toxicitate acceptate la nivel european. Dacă ar ști acest lucru, sunt convins că din instinct de consevare ar face efortul de a returna ambalajele, mai ales că reutilizarea există în cultura majorității (populația peste 30 de ani)”.

Plasticul afectează sănătatea oamenilor prin scurgerea de compuși chimici, generează costuri suplimentare pentru comunitate, prin mai multe gropi de gunoi construite, un sistem de colectare mai scump, costuri mărite pentru sistemul sanitar, costuri mai mari ale produselor, prin ambalarea lor în plastic de unică folosință, dar și prin otrăvirea lanțului trofic după ciclul de viață.

De ce e plasticul rău?

Pentru că e instabil. Instabilitatea este dată de compuși chimici care îi dau rezistență, culoare, flexibilitate, transparență. Acest amalgam de compuși se degradează (foto sau termo) și ajung în aer, apă, mâncare (pahare de plastic, pungi, sticla de apă PET).

Pentru că nu este ușor reciclabil. Reciclarea plasticului este un mit. Se face reciclare pentru plastic doar din considerente de spațiu, spune Dan Patzelt. Practic, nu se reutilizează în același scop, ci se fac alte lucruri din el (haine, mobilă etc). În permanență trebuie introdusă materie primă pe piață. Reciclarea plasticului este un proces chimic laborios (având un amalgam de 10-15 compuși). Pentru fiecare tip de plastic trebuie sa existe o fabrică specială, procesele chimice fiind incompatibile. În România se reciclează efectiv două-trei tipuri de plastic din cele peste șapte existente, restul ajung la gunoi sau se incinerează, un proces foarte poluant.

Pentru că nu este biodegradabil. În funcție de compușii plasticului, un ambalaj se poate descompune în 400-1.000 de ani. Asta însemnă că gropile de gunoi nu mai pot fi refolosite/regenerate după 40 de ani (ca în cazul deșeurilor biodegradabile), ci după 1.000. România este deficitară la capitolul depozitare, având din aproximativ 350 de gropi doar 20 conforme cu normele UE. Punerea pe piață, în continuare, de ambalaje care nu se distrug generează probleme de depozitare.

Așadar, alătură-te campaniei “Plastic rău” și fă o schimbare în viața ta. Începe din frigider, înlocuind recipientele din plastic cu cele din sticlă sau inox. Folosește doar vase din sticlă, porțelan sau inox când gătești, iar la cumpărături alege alimentele vrac, în borcane, în sticle reutilizabile, în recipiente de sticlă sau inox pentru transportare și nu cumpăra pungi, ia-ți sacoșa refolosibilă de acasă! La serviciu, folosește propria cană adusă de acasă și renunță la paharele de unică folosință, iar acasă încearcă să repari lucrurile uzate și să reutilizezi obiectele cât mai mult!

Dacă vreți să aflați mai multe despre campania împotriva plasticului, să semnați petiția pentru a convinge producătorii să ofere alternative la ambalajele de plastic sau să vă inspirați pentru a face o schimbare în stilul de viață, intrați pe www.plasticrau.ro. De asemenea, dacă vreți să vă implicați într-unul dintre proiectele de responsabilizare socială ale Asociației pentru Dezvoltare Urbană, înființată de Dan Patzelt, o puteți face pe site-ul www.procivic.ro.

Foto: Reuters


Un comentariu

  1. Pingback: Rezoluții verzi pentru 2012 | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger