Picăturile de nas creează dependenţă?

5

Medicamentele sunt indiscutabil o mare binefacere, dar sunt puţine produse farmaceutice pe care să le foloseşti şi să simţi efectul imediat şi clar, fără îndoieli. Unul dintre acestea sunt picăturile de nas. Respiri greu, îţi torni câteva picături în nări şi într-o clipă totul se schimbă. Dar pentru că, aşa cum se spune, dacă un medicament nu are efecte adverse, nu are nici efecte benefice, şi picăturile de nas îşi au partea lor de umbră.

Pe un forum unde se discută „soluţii naturiste” am găsit următorul mesaj:

„Am fost dependentă 7 ani de aceste picături de nas. În fiecare seară îmi puneam ca să pot dormi. O perioadă am încercat să le înlocuiesc cu Nostamine, dar ajunsesem să îmi pun picături în nas din două în două ore. Acum folosesc Flixonase. E mult mai scump, dar am scăpat de Olynth. Prima lună am pus de două ori pe zi şi apoi în urmatoarele luni o singură dată seara. În primele luni am eliminat puroiul din nas şi acum dacă se înfunda nasul fac instilaţii cu apă cu sare grunjoasă. Pun o linguriţă de sare grunjoasă la 100 ml apă şi după ce se dizolvă trag pe o nară şi apoi pe cealaltă.”

Altcineva, pe acelaşi forum, confirmă:

„Şi eu am folosit o perioadă foarte mare de timp aceste picături!…nu sunt recomandate pe perioade aşa mari, dar eu am continuat să le folosesc şi mi-am distrus mucoasa nazală! Acum am probleme foarte mari cu respiraţia!…EU TE SFĂTUIESC SĂ RENUNŢI LA ACESTE PICĂTURI!…sunt păcătoase rău!”

E adevărat? Olynth-ul (sau Bixtoninul sau celelalte produse de acest tip) produce dependenţă? Da, spun unii specialiști, dar una uşor de prevenit. Când e folosit în exces, pe o perioadă mai lungă de timp, se dezvoltă un fel de toleranţă, ca la droguri: canalele nazale devin mai puţin sensibile la picături şi se pot irita, ceea ce face produsul mai puţin eficient, astfel că simţim nevoia să folosim şi mai mult. Primul semn al toleranţei e durata mai scăzută a efectului (la început, în mod normal, durează 10-12 ore, când se instalează toleranţa, durata scade progresiv). Decongestionanții chimici conținuți de picăturile de nas sau de spray-urile nazale nu creează însă dependență în sensul adevărat al cuvântului – dependență fizică sau chimică –, ci una psihică, cauzată de efectul puternic de alinare resimțit inițial, înainte de instalarea toleranței.

În acest caz, spunea acum doi ani, pentru Daily Mail, alergologul britanic George Du Toit, pacienții au nevoie de doze tot mai ridicate pentru a obține răspunsul inițial. În cazul unei simple răceli, de exemplu, când sunt infectate căile respiratorii, se întâmplă ca răceala să treacă, iar bolnavii să rămână cu nevoia de a-și administra în continuare picături. Nevoie care poate accentua consumul, din moment ce, în cazul afecțiunilor din sfera ORL, inflamarea nu dispare cu una, cu două. „După o viroză, trenează, ca și în cazul bronșitelor și rinitelor, un sindrom inflamator la nivelul sferei oronazale. Se întâmplă și în cazul ganglionilor sau amigdalelor, inflamarea nu dispare după cinci zile de tratament”, explică dr. Anca Burghelea, specialist ORL. „Lucrurile revin la normal cam la o lună, o lună și jumătate”. Până la risipirea inflamării, bolnavilor le este recomandat să nu folosească picături de nas mai mult de 10 zile. Este indicată, de regulă, folosirea picăturilor sau spray-urilor nazale pe o durată optimă de trei-patru zile.

Decongestionanții nazali mai sus amintiți, cei care pot induce forma de dependență, includ substanțe precum oximetazolinia, xilometazolina, nafazolina sau efedrina, care, în cazul unei folosiri îndelungate și excesive, duc la instalarea unor afecțiuni nazale. Nu toate tipurile de picături sau spray-uri generează aceleași efecte, având în vedere compoziția chimică diferită, însă folosirea nechibzuită a unora dintre ele poate atrage cu sine, printre altele, inflamarea sinusurilor, uscarea mucoasei nazale sau chiar pierderea mirosului. Unele produse de acest gen sunt contraindicate pe termen lung femeilor însărcinate sau pacienților care suferă de afecțiuni cardiace, hipertensiune arterială, hipertiroidie sau hipersensibilitate la substanțele administrate.

Cu dependență sau fără, e clar însă că omului îi e foarte greu să trăiască cu nasul înfundat: nu vorbește clar, nu gândește clar, nu poate mânca, creierul nu se oxigenează. În aceste cazuri, pentru a evita folosirea excesivă a produselor chimice, se recomandă cele naturale: pinosol, un extract de pin, vitamina A uleioasă, apă de mare (considerată remediu-minune), soluții inhalante sau balsamuri nazale. Dr. Anca Burghelea mai spune că nevoia oamenilor de a folosi picături poate avea în spate manifestarea unei sinuzite care s-a exacerbat. „Toți pacienții mei se plâng de dependență. Pe fondul unei sinuzite cronice se pot dezvolta polipi, umflături ale mucoasei și să aibă, prin urmare, nevoie de picături în continuare”. Medicul recomandă investigații medicale detaliate în cazul unei nevoi prelungite de consum. O radiografie sinuzală poate edifica problema. Trebuie căutată dependența, în spatele ei se află o afecțiune, un bolnav nu trebuie să se sperie că are nevoie de picături, ci trebuie să știe de ce are nevoie, mai spune medicul.

În cazul unor afecțiuni cronice, cum este rinita alergică – o reacție exagerată a sistemului imunitar la particulele inspirate din aer –, de exemplu, picăturile se folosesc pe o perioadă mai îndelungată, însă în acest caz este vorba de produse specifice recomandate de medic. Picăturile se recomandă în cazul sinuzitelor, rinitelor alergice, otitelor seioase, otitelor supurate, rinitelor vasomotorii, amigdalitelor cornice și altor afecțiuni serioase. În cazul afecțiunilor care necesită o administrare îndelungată, specialistul român recomandă schimbarea tipului de picături după fiecare săptămână sau o dată la zece zile. „Și în Germania, Franța sau în alte țări se folosesc picăturile, dar nu atât de mult, pentru că ei nu au poluarea noastră, șantierele noastre”, mai spune medicul. Frica de dependenţă îi face pe mulţi oameni să respingă din start aceste produse faramaceutice, dar adevărul e că, dacă sunt luate cu grijă, sunt de mare ajutor.

În consecință, pentru a nu cădea în această dependenţă psihică, e bine să nu folosim picăturile la cel mai mic disconfort al respiraţiei, ci doar când condiţia e mai severă – iar în acest caz este indicat să urmăm cu sfințenie indicațiile specialistului; e mai bine să avem nasul desfundat noaptea, când mecanismele de adaptare sunt mai reduse şi poziţia orizontală creşte stagnarea sângelui la nivelul mucoaselor – ar fi deci de preferat să luăm picăturile înainte de culcare. O variantă echilibrată ar fi să punem dimineaţa o picătură într-o nară şi seara una în cealaltă. Când simptomele sunt uşoare, o opţiune sunt spray-urile nazale cu săruri. Alte leacuri non-chimice pot fi acupunctura sau homeopatia.


5 comentarii

  1. Nu e dependenta psihica; am suferit de asa ceva; in copilarie am folosit fedrocaina, un compus cu efedrina; intre varsta de 14 si 22-23 de ani am fost dependent de fedrocaina; nasul mi se re-infunda dupa cca 2 ore si era imposibil sa nu le folosesc. Cu mare greutate am reusit sa scap de ele, reducand treptat doza pe parcursul a aproape 2 ani, pana ajunsesem sa pun doar aproximativ o jumatate de picatura o data; chiar daca nasul se desfunda mai greu, se desfunda totusi. Dupa o perioada de reducere a dozei am marit treptat intervalele; totusi aproape un an si jumatate am fost cu nasul partial infundat. Acum am 43 de ani si nu mai folosesc; dar am o oarecare tendinta de a avea respiratia usor mai “infundata” decat a oamenilor normali. Nu stiu daca asta e o reminiscenta a folosirii medicamentului, dar in od cert, e periculos. Bineinteles, asta nu s-ar fi intamplat daca parintii mei sau doctorii ar fi stiut lucrurile astea…

  2. Pentru decongestia nazala va recomand produsele Xlear, bazate exclusiv pe xylitol (produs natural 100 % obtinut prin fermentatie si cu efecte antibacteriene) si sare de mare. Acestea se folosesc in iritatiile datorate factorilor poluanti (polen etc), ca si calmant si agent hidratant in iritatiile datorate aerului prea uscat sau a folosirii excesive a unor substante chimice. Acestea nu produc dependenta si exista si gama pentru copii. Pentru mai multe detalii asupra produselor cat si a beneficiilor xylitolului puteti accesa http://www.xlear.ro

  3. Pingback: Picaturile de nas dau dependenta? | raluxa.com

  4. dependenta psihica pe naiba. in clipa in care nu mai pui se inflameaza mucoasa de zici ca ai nastul astupat cu beton si nu mai poti respira decat pe gura. simtom mai fzic de atata nu se poate.

  5. Greu de tot cu nasul infundat. Am trecut prin 3 operatii la inst. Orl, in zadar. Dr mi-a zis ca nu a mai vazut asa caz 🙂
    Pe mine m-au ajutat mult respiratiile. Mi-am construit singura un foarte simplu dispozitiv Frolov, si am purces cu sarguinta, zilnic minim 30 min de respiratii. Mai multe detalii, in engleza, pe acest site: http://www.normalbreathing.com/Articles-unblock-the-nose.php De aici am descarcat si cartea de unde am invatat respiratiile.
    Pe langa asta, a mai ajutat dieta si baile derivative Kuhne. A fost de munca, dar eram disperata. A meritat.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger