Peştele care imită caracatiţa care imită peştele

0

Ca în jocul de cuvinte “ştiu că ştii că ştiu că ştii”, oamenii de ştiinţă au descoperit, în Indonezia, un peşte capabil să imite o caracatiţă capabilă să imite peştele. Jocul i-a încântat pe specialişti, care au identificat şi cele două specii pe care natura le-a pus faţă în faţă în acest dans: peştele marmură-neagră cu fălci şi caracatiţa mim.

Talentata caracatiţă mim a fost descrisă de ştiinţă numai în 1998 şi i s-au recunoscut capacităţile de a imita mai multe tipuri de peşti (peştele leu, plătica, calcan, alte specii de peşte toxic cu corpul plat, ba chiar şi şerpi de mare) prin „reconfigurarea” creativă a corpului său. Astfel, caracatiţa adoptă mişcările unduioase caracteristice fiecărei specii imitate şi îşi schimbă şi culorile, pentru ca mirajul să fie perfect. Datorită acestor capacităţi, ea poate înota liniştită alături de bancuri de peşti sau în diferite ape, fără teama de a fi identificată şi atacată.

Peştele cu fălci este cunoscut ca fiind un timid; el îşi petrece mare parte a vieţii aproape de vizuina sa din nisip, unde se poate retrage rapid dacă apare vreun prădător. În timpul unei expediţii în Indonezia, în iulie anul trecut, cercetători de la Universitatea din Gottingen, Germania, au filmat cele două vieţuitoare într-un ciudat joc al imitării: peştele a adoptat mişcările caracatiţei, ajutat, la efectul final, şi de culorile sale similare acesteia, în vreme ce caracatiţa imita, la rândul său, un peşte, pentru a se deplasa liniştită. Peştele cu fălci s-a ascuns, chiar, printre tentaculele caracatiţei, cel mai probabil pentru a fi în siguranţă faţă de eventuali prădători (în foto, săgeata roşie indică prezenţa peştelui între tentaculele caracatiţei).

Cum o asemenea asociere nu a mai fost observată până acum, cercetătorii germani au publicat observaţiile despre caz în revista Coral Reefs, la finalul anului trecut. Ei au conchis că peştele s-a folosit de capacitatea de a imita caracatiţa pentru a se deplasa cu ea, în siguranţă, mai departe de vizuina sa, în căutarea hranei. Specialiştii numesc acest caz „imitare oportunistă”. „Este pentru prima dată când se observă un astfel de peşte implicat într-un act de imitare, de impersonare. Este un caz unic pentru viaţa recifelor. Din păcate, recifele din Triunghiul Coralilor, din Asia de sud-est, se degradează cu rapiditate din cauza activităţilor umane care le dăunează. Există pericolul să pierdem unele specii, precum acestea două, implicate într-o interacţiune unică – şi poate chiar fără să le cunoaştem”, atrage atenţia dr. Luiz Rocha, cercetător în cadrul Academiei de Ştiinţe din California, SUA.

 

Sursa: Science Daily

Foto: R. Ross; G Kopp

 


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger