Oooof, Doamne, câtă suferință. Ne pare nespus de rău, condoleanțe tuturor ce sunt acum în suferință. Dumnezeu să vă dea putere să treceți peste aceste momente de durere. Iar pentru cei ce sunt prin spitale, ne rugăm să-i salveze și să-i vindece bunul Dumnezeu. Cât despre noi, ce pot să vă spun? Ne-am pus speranța ca poate se va face o minune și vom intra anul acesta în case până de sărbători, dar ghinionul se ține lanț de noi.
de Nicoleta V., una dintre persoanele evacuate de pe strada Vulturilor nr. 50 (via Jurnal din Vulturilor 50)
Nu doar că n-am primit case, mai vin și să dărâme aceste amărâte de barăci unde ne adăposteam cu copiii și intreaga familie de frig și răutățile acestei lumi. Ne spun că ocupam spațiul public și să plecăm. Ne-au dat două zile la dispoziție sau vin peste noi. Mă întreb dacă aceștia sunt oameni sau roboți.
Dumnezeu e sus și vede (ce au semănat, asta vor culege. Cred cu tărie că Dumnezeu nu se va lăsa batjocorit de aceștia care sunt orbiți de puterea lor pământească și ne va scoate BIRUITORI DIN ACEST RĂZBOI.
Domnule primar Negoiță, vino, vino și fă curețenie, trimiteți oameni să ne gonească. În fața ta noi suntem: țigani, ciori, mai degrabă ne oferi moarte în loc de case. Dar nu ne temem, căci Dumnezeu este cu noi și sufletele oamenilor care ne sunt alături în suferință, care ne sprijină, ne ajută și ne susțin.
Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți cei care luptați împreună cu noi cu tot ce v-a stat în putință. Rugăciunile voastre, sprijinul moral, încurajări, hrană, bani pentru diferite nevoi, haine. Chiar și prin faptul că citiți de fiecare dată când vă scriu și dați povestea noastră mai departe.
Vă mulțumim tuturor pentru solidaritate!
Puteţi citi şi:
Comunitatea de evacuaţi de pe Vulturilor 50 împlineşte un an de locuit în stradă
Un comentariu
Tabara lor este o insiruire de cartoane pe trotuar, unde dorm, mananca si isi fac nevoile, iar inainte stateau in case boieresti ocupate cu japca, la fel ca altii similari lor, unde nu plateau nimic, doar spargeau zilnic seminte si faceau focuri de tabara, cu mizeria de rigoare si specifica lor. La fel ca in multe alte zone ale Bucurestiului. Nu inteleg de ce ar trebui sa primeasca ei case? Eu am amici din localitati invecinate Bucurestiului care fac zilnic naveta cu maxi taxi sa vina la munca si la scoala, astia sparg seminte pe trotuar si lor ar trebui sa li se dea case? De ce? Sa munceasca si sa isi cumpere, ca noi toti ceilalti. Sau sa ii ia milosii la ei acasa, daca tot sunt asa generosi. As vrea sa va vad locuind cu ei in acelasi apartament. Eu an locuit 30 de ani langa ei si stiu ce vorbesc.