Doi economisti americani au publicat o lucrare intitulata “Mental Retirement” („Pensionarea memoriei”, in traducere libera), iar concluziile lor au intrigat lumea cercetarii comportamentale. Datele adunate din SUA, Anglia si alte 11 tari europene sugereaza ca cu cat oamenii se pensioneaza mai devreme, cu atat memoria lor incepe sa fie afectata mai devreme. Asta inseamna, spun unii specialisti, ca oamenii care vor sa-si pastreze memoria intacta pentru mai multa vreme trebuie sa ramana activi.
„Este incredibil de interesant si de captivant”, a descris concluziile celor doi economisti Laura L. Carstensen, directorul Centrului pentru longevitate de la Universitatea Stanford, pentru New York Times. „ [Cercetarea] sugereaza faptul ca munca chiar este o componenta-cheie a mediului inconjurator care ii face pe oameni sa functioneze la nivel optim”. Desi nu toata lumea este convinsa de noua analiza, o serie de cercetatori spun ca studiul prezinta o mica dovada in favoarea unei ipoteze larg imbratisate, dar surprinzator de greu de demonstrat.
Cercetatorii afla tot mai des ca pensionarii, la nivel de grup, au tendinta sa obtina rezultate mai slabe in cadrul testelor cognitive decat persoanele care inca lucreaza. Insa, spun ei, motivul ar putea fi faptul ca oamenii ale caror memorie si abilitati de gandire se deterioreaza sunt mai predispusi la pensionare decat cei ale caror abilitati cognitive raman intacte. Iar cercetarile nu au reusit sa sustina ipoteza cum ca rezultatele bune obtinute la exercitii de memorie, integrame sau Sudoku imbunatatesc functionarea generala a memoriei.
„Daca rezvolvi integrame, devii mai bun la integrame”, spune pentru publicatia americana Lisa Berkman, directorul Centrului pentru studii populationale si de dezvoltare de la Harvard. „Daca rezolvi Sudoku, devii mai bun la Sudoku. Devii mai bun la o sarcina cu actiune ingusta. Dar nu iti imbunatatesti comportamentul cognitiv din viata reala”.
Testele de memorie analizeaza de regula modul in care oamenii isi amintesc o lista de 10 substantive imediat si la 10 minute dupa ce le-au auzit. Scorul perfect este de 20, ceea ce inseamna amintirea tuturor celor 10 cuvinte de fiecare data. Acest tip de test a fost ales in cadrul studiilor realizate de SUA si de tari din Europa, pornindus-e de la premisa ca memoria se deterioreaza o data cu inaintarea in varsta, declin asociat cu o capacitate mai slaba de a gandi si de a judeca.
Oamenii din SUA au obtinut rezultatele cele mai bune, cu un scor mediu de 11. Cei din Danemarca si Anglia s-au clasat imediat dupa, cu un scor mediu putin peste 10. In Italia, scorul mediu a fost in jur de 7, in Franta a fost de 8, iar in Spania putin sub 6. Analizand datele din mai multe tari, Robert Willis, profesor de economie la Universitatea din Michigan, si Susann Rohwedder, director asociat al unui centru pentru analiza imbatranirii din California, au observat ca exista diferente mari intre varstele la care oamenii se pensioneaza.
In SUA, Anglia si Danemarca, unde oamenii se pensioneaza mai tarziu, intre 65 si 75 la suta dintre barbati inca lucreaza dupa ce depasesc varsta de 60 de ani. In Franta si Italia, procentul este intre 10 si 20 la suta, in Spania de 38 la suta. Stimulentele economice sunt cele care genereaza diferente mari intre varstele de pensionare, au observat cei doi economisti. Tarile cu pensionari timpurii au politici de taxe si pentru dizabilitati, pensii si alte masuri care ii incurajeaza pe oameni sa inceteze sa mai lucreze lucreze la varste timpurii.
Mai departe, cercetatorii au observat o legatura directa intre procentul oamenilor care lucreaza la varsta de 60-64 de ani si rezultatele pe care le obtin la testele de memorie. Cu cat oamenii lucreaza in continuare o data cu inaintarea in varsta, cu atat obtin rezultate mai bune – la nivel de grup – in cadrul testelor de memorie dupa ce depasesc varsta de 60 de ani.
Studiul nu a reusit sa stabileasca modul in care munca impiedica deteriorarea memoriei, nici daca anumite tipuri de munca poti fi asociate cu diferite efecte asupra testelor de memorie, mai ales ca nu toate tipurile de munca ii stimuleaza mental pe oameni. Cu toate acestea, spune Robert Willis, munca pare sa ajute prin alte aspecte: „Exista dovezi ca abilitatile sociale si cele care tin de personalitate – trezitul de dimineata, interactiunea cu oamenii, pretuirea promptitudinii si a increderii – sunt de asemenea importante”.
Totusi, Hugh Hendrie, descris de New York Times drept un emerit profesor de psihologie de la Universitatea din Indiana, nu este convins de concluziile noii lucrari. „Este o noua abordare, un studiu foarte bun”, spune el, insa exista multe diferente intre tari in afara de varsta de pensionare. Corelatiile nu demonstreaza cauzalitatea.
Foto: Flickr/Masked Malayan
Cititi si:
Semne de uitare (eseu personal)
Alcoolul si memoria. De ce ni se taie filmul cand bem prea mult
Viermii de ureche. De ce unele melodii raman blocate in creier
20 de comentarii
Intoxicare mediatica masiva: Cu cat reusesc astia sa ne convinga, cu orice mijloace si orice “pretexte stiintifice” ca e bine sa muncim cat mai mult pentru ei, capitalistii lu’ peste, cu atat e mai bine pentru ei. De ce e bine pentru ei sa iesim la pensie cat mai tarziu? Simplu: Cat muncim, producem. Pentru ei. Cat nu mai muncim, trebuie sa ne intretina. Suntem DOAR niste cai buni de tras la caruta…si, vai, ce pacat pentru ei, nu pot sa ne impuste cand imbatranim.
Bun venit in capitalism, acest sclavagism modern!
Asta e tot ce ai înţeles din tot articolul? Că suntem sclavi? Străbunicii mei au trăit până la 89 de ani. El era pantofar… a muncit până pe la 80, 80 şi ceva de ani. Se ţinea foarte bine. De când s-a “retras” din meserie a devenit “legumă”. Nu mai ieşea din casă, stătea toată ziua în pat. Aşa că da, tind să cred rezultatele studiului. Şi eu la fel, când am o problemă de rezolvat la serviciu sunt mai plin de viaţă, simt că fac ceva, nu că vegetez toată ziua şi mă uit la televizor. Şi seara, mă simt mai bine după ce am făcut ceva, nu după o zi de stat în casă şi admirat tavanul.
Asta e ce am înţeles eu din studiul ăsta… nu faptul că tre’ să muncesc până la 65 de ani. Atât timp cât îmi exersez creierul cu anumite probleme zilnice (diverse), cu atât o să fie mai eficient.
Esti manipulat, prietene! Crede-ma: ce vor ei sa ne inoculeze e ideea ca NUMAI MUNCA ne poate tine activi psihic. De aici si exemplele, aparent aleatorii, cu sudoku si integrame. Ei vor sa spuna ca doar muncind pentru altii ne mentinem prospetimea psihica, ceea ce mi se pare cel putin aberant. E valabil si pentru tine: daca nu ai o problema la serviciu nu te poti gandi la altceva? cum sa-ti imbunatatesti viata? a ta sau pe-a altora? care e sensul vietii? etc. Trebuie sa-ti spuna ALTII cum si la ce sa te gandesti?
Aici e problema. EI vor sa ne spuna cum sa gandim si ce sa credem. EI vor sa ne manipuleze sa credem ca e bine PENTRU NOI sa muncim PENTRU EI cat mai mult posibil.
nu este, de data asta, manipulare.
orice activitate monotona – fie ea calculator sau integrame – precum si statul in casa pot duce la depresie. pensionarea inseamna pentru multi pierderea rostului, a activitatii zilnice, perceperea de sine ca “batran” si a etapei prin care trec ca “ultima” inainte de exit.
evident, conteaza si munca pe care ai avut-o, atmosfera de la servici etc. daca ai avut o meserie anosta, stresanta sau inutila, pensionarea e minunata.
dar, cel putin pentru unii, incetarea unui efort sustinut e cale sigura spre depresie si alienare.
Esti batrancios. Nu ai priceput nimic din articolul asta…. 🙂 Concluzia ar fi: daca iti folosesti creierashul pana la adanci batraneti (si-l antrenezi MAI ALES CITIND SI JUDECAND!) nu imbatranesti asa repede. 😉 (Trust me, e recunoscuta metoda!)
Sunt perfect de acord cu voi: creierul TREBUIE antrenat indiferent de varsta. Nu sunt de acord cu logica studiului, si iata de ce. Studiul spune asa:
1. Daca rezolvi integrame, devii mai bun la integrame. (cauza-efect)
2. Daca rezolvi Sudoku, devii mai bun la Sudoku. (cauza-efect)
3. Daca devii mai bun la teste de memorie, inseamna ca e bine sa muncesti la varste inaintate. POFTIM?!!
E un exemplu de sofism “clasic”, as putea spune, intrucat primele doua afirmatii sunt valide, iar a treia NU.
Sa nu ma intelegeti gresit. Sunt de acord cu antrenarea creierului la orice varsta. Sunt de acord sa ramanem activi oricand, daca asa ne dorim (OPTIUNE PERSONALA).
NU sunt insa de acord ca un studiu pseudo-stiintific sa generalizeze o teorie dupa care sa fim FORTATI sa muncim la varste inaintate. Nu uitati ca marile monstruozitati ale istoriei au fost argumentate cu teoreme stiintifice inventate: rasismul, xenofobia, etc.
Si nu uitati afirmatia cheie din articol: “Corelatiile nu demonstreaza cauzalitatea.” TRUE.
a postula pensionarea ca fiind incetarea oricarei activitati este manipulatoriu. – dar o parte din aceasta teza poate fi acceptata.
in schimb, a posta munca salariata ca solutie impotriva degradarii memoriei este manipulatoriu in grad mult mai ridicat – pentru ca, pana nu cercetam gradul de stres sau de monotonie si, in general, orice efect distructiv al unei munci particulare, nu putem stabili masura in care ea nu este benefica, ci degradanta (in oricare dintre sensurile cuvantului).
astfel ca, daca nu suntem pregatiti sa controlam eventuala manipulare, articolul poate sa fie manipulatoriu. asa ca imi cer scuze pentru tonul poate un pic prea convins din comentariul anterior 🙂
Era evident: iesi la PENSIE – UITI de necazuri.
Este un indemn pentru primirea cu voiosie a legii pensionarii la VARSTA SPERANTEI DE VIATA +/- 5 ?
Hopaaaa, cat e de necesara slujba si cum trebuie noi sa intirziem pensionarea!
Da pe vremea cand nu erau slujbe si pensionari de unde stia memoria cand sa se retraga?
Eu as privi lucrurile altfel. Intr-o scoietate civilizata si moderna, eu lucrez – cat ma tin baierele-si mai tin si ceva pensionari pe linga mina si cand devin batran, fragil, curios, capricoios, aproape neputincios ma tin alti si tot asa. Daca sistemul asta e tinut in maini de oameni cu cap, daca politicientii nu fura, ar fi sa mearga.
Cred ca problema asta cu avantajul pensiei tarzii este ca si cea cu avantajul margarinei fata de unt.
Ma intreb din ce fonduri se gandesc toti istetii astia cu varste timpurii de pensionare ca isi vor primi pensia. Daca au pensie privata, se pot pensiona si la 25 de ani din partea mea.
DAR daca depind de stat, din ce fonduri? Adica, noi cei care chiar lucram sa fim taxati mai mult pentru ca nea Grigore sa se poata lafai la 50 de ani? Adica eu sa fac economie de la gura copilului meu ca sa se poata pensiona fiecare cand are chef si sa pape bani gratis? Adica e cu gura mare ca nu lucreaza pentru porcii de capitalisti, insa sa zaca pe gratis pe banii mei n-are nici o problema de constiinta, hm? Ia uite care-s tarile cu varsta scazuta de pensionare: codasele economiei care storc bani de la bugetul UE. Zau, mi s-a acrit de legumele astea “sa ni se dea”.
Hait, ca ti-a si sarit mustarul. Astia discuta in gluma si tu ai si luat-o din zbor. Ti-ai si vazut agoniseala amarata primejduita. Vezi ca e o legatura intre memorie, IQ si simtul umorului. Asa ca ai grija la ce varsta te pensionezi. Nu te baza pe spiritul tau civic daca vrei sa apuci sa citesti ziare ca pensionar. Altfel risti sa ajunci sa te joci cu hartiute colorate.
Pensionarea timpurie, pt cei care nu vor sa-si bata capul cu nimic, duce la o prostire totala.
Dar, la 40 de ani, omul nu mai are puterea de munca pe care o are la 25 de ani, iar de pe la 50 de ani ajunge sa fie greu sa lucreze chiar peste 8 ore pe zi si in conditii de stres.
Ideal ar fi ca, de pe la vreo 40 de ani, programul de lucru sa fie limitat la strict 40 ore/saptamana, iar de pe la 50 de ani acest program de lucru sa fie redus la mai putin.
Asta chiar e o idee buna! Asa munceste fiecare de fapt cat poate – cei cu probleme de sanatate oricum ar trebui sa aiba posibilitatea reducerii normei… ramane de vazut cum ar fi detaliile practice ale implementarii, plus ca nesimititii din parlament oricum au alte preocupari.
personal as dori sa lucrez cit mai mult, insa ar trebui ca legea sa fie flexibila. Sa existe o varsta minima de pensionare, sa zicem 62 B si 60 F, si de aci fiecare sa aleaga cit mai sta. INSA, legea ar trebui sa protejeze pe cei in varsta de concedieri abuzive si sa permita dupa 50 ani un program de lucru mai redus. degeaba il tii pina la 67 de ani daca el nu mai poate iar daca il dai afara nu rezolvam nimic, tot statul va cheltui mult cu asigurari sociale. FLEXIBILITATE, asta ne trebuie, insa la cum se fac legile la noi slabe sanse!!
Raspuns ptr Marian Alexandru: lucrez in spital in strainatate: informatiile din studiu sunt adevarate, doar concluziile sunt gresite(voit?): nu trebuie sa muncesti cu carte de munca ca sa ai mintea clara. TOTUL este sa nu te inchizi in casa si sa te uiti la tembelizor. Poti sa faci tot ce vrei, doar sa-ti utilizezi mintea si corpul.Aici, la pensie isi fac planuri sa faca turul lumii, iar la 85 de ani merg cu avionul, in excursii, fara baston.Am vazut si oameni care la pensie s-au inchis in casa. La 70 de ani nu mai stiau sa spuna o propozitie.
Sunt perfect de acord cu tine, tao. Ce mi-e mie frica: sa nu foloseasca autoritatile studii de genul astora ca sa ne oblige sa muncim CU CARTE DE MUNCA pana la varste inaintate. Sa transforme o chestiune libertate si optiune personala (ce facem la varsta legala a pensionarii) intr-o chestiune de obligativitate si PRIVARE de libertate. Ce zici de asta? E un scenariu posibil, avand in vedere dificultatea multor guverne de a plati pensiile cuvenite celor in drept, urmare a cresterii sperantei de viata si declinului natalitatii?
Eu credeam că la concluzia asta s-a ajuns de acum 500 de ani. Este lesne observabil că mulți bărbați, mai ales din mediul urban, cînd ies la pensie pierd în mod accelerat contactul cu lumea; în general cu cît au mai puține responsabilități cu atît mai repede se degradează memoria și devin mai ilogici și rupți de realitate.
La mine și la unii prieteni, bunicii au lucrat la țară pînă după 80 de ani, și au rămas persoane responsabile, logice, inteligente (în limita educației), iar unchi sau părinți au ieșit la pensie la oraș la 50 de ani, și la 60 nu mai aveai pe cine pune bază să ia o oală de pe aragaz, sau cu care să ai o conversație mai complicată.
Cum a spus și tao, nu e nevoie de muncă la firma altuia, simple responsabilități ale unei gospodării ajută mult. O carte citită, o excursie sau un joc de șah fac probabil minuni.
Se pare ca MUNCA ii cam sperie pe multi… Foarte trist!
Prin munca poti intelege orice activitiate care presupune asumarea unei responsabilitati si ducerea ei la bun sfarsit, nu neeaparat angajatul cuiva. Tu ai avut curiozitatea sa observi asa ceva in jurul tau? Eu am vazut oameni in varsta care vroiau efectiv sa aiba activitate si crede-ma, se “tineau” exemplar… Activitatea ghidata catre un scop te tine in priza, te face sa fii in forma… este valabil la orice varsta, dar mai ales la varstele inaintate…
Se pare ca tu nu prea intelegi metaforele. Dupa tine, comunismul este perfect, pentru ca ii pune pe toti la munca, deci tutuhrror le place munca, deci toti sunt multumiti. E vorba ca unii vad si dincolo de plasa Matrix-ului. Una e sa fii capra neagra prin Fagaras si alta e sa fii capra raioasa mulsa zilnic.
Spor la munca! Pardon, treci la munca! Eu unul nu voi avea nevoie de banii tai sau a altor speriati, imi platesc singur DOUA PENSII PRIVATE. Asa ca nu despre asta era vorba.
Munca este buna. Un creier neantrenat este ca si niste muschi neantrenati, se scofalceste, nu mai are energie in el. Ce “Bilobil” si alte prostii; trebuie antrenat creierul, nu lasat sa vegeteze la telenovelele de laTV, sau citind niste ziare proaste. Activitatea inseamna viata ! Fara lancezeala ! Simplu ! Problema este ca daca ai peste 60 de ani nu te mai angajeaza nimeni, chiar daca vrei sa mai muncesti, chiar daca te simti OK ! Eu o simt pe pielea mea .
Societatea este ipocrita, angajatorii sant ipocriti. De politicieni sa nu mai vorbim ! Noi putem sa schimbam pareri pe internet fara probleme !