Peisajele naturale ne fac mai deştepţi

0

Cercetătorii care analizează atenţia spun că creierul nostru oboseşte după ce funcţionează pe perioade lungi de timp, mai ales dacă trebuie să ne concetrăm intens sau dacă avem de-a face cu o sarcină repetitivă. Studiile recente arată însă că o plimbare printr-un decor natural poate îmbunătăţi performanţa în cazul sarcinilor care cer atenţie susţinută.

Dr. Marc Berman şi colegii săi de la Universitatea din Michigan au observat că rezultatele testelor privind perfomanţa memoriei şi atenţia s-au îmbunătăţit cu 20% după ce subiecţii au luat o pauză de plimbare într-un parc dendrologic. În schimn, când au fost trimişi la plimbare pe o stradă aglomerată din oraş, nu s-a observat nici o îmbunătăţire cognitivă. Chiar şi atunci când oamenii se uită pur şi simplu la fotografii cu peisaje naturale experimentează un boost cognitiv mai mare decât atunci când se plimbă pe o stradă urbană îmbibată în trafic.

Când privim o imagine cu natura ni se activează aşa-numita atenţie involuntară, care apare atunci când mintea noastră este captată involuntar de ceva interesant ce nu necesită concentrare intensă. Putem în continuare să vorbim şi să gândim în timp ce privim acel element. De cealaltă parte, plimbatul pe o stradă aglomerată este epuizant pe perioade lungi de timp, şi asta pentru că suntem tot timul atenţi să nu ne lovească o bicicletă sau o maşină sau să nu ne ciocnim de alt pieton. Efectul pozitiv pe care natura îl are asupra minţii nu se obţine însă doar în mediile bogate în natură, ci şi pe o stradă mai liniştită ce găzduieşte elemente naturale precum ghivecele cu plante.

Marc Berman şi colegii săi de la Insitutul de Cercetare Rotman din Toronto, unde se lucrează în prezent, încearcă să-şi dea seama ce fel de astfel de elemente naturale funcţionează cel mai bine în declanşarea boost-ului cognitiv, pentru a le transmite mai departe urbaniştilor, şi să afle dacă natura îi poate ajuta pe oamenii care suferă de anxietate sau depresie. Arhitectul Jan Gehl, pe care TOTB l-a intervievat în iunie, susţine de multă vreme că specialiştii în arhitectură urbană ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii umane. Alţii spun că sănătatea publică, epidemiologia şi programele medicale ar trebui la rândul lor să-i integreze pe arhitecţii urbani în cercetări care analizează cauzele unor epidemii de cancer, obezitate, diabet sau depresie, folosind exemple pozitive sau negative de peisaje urbane ca bancuri de probe.

Sursa: The Dirt

Puteţi citi şi:

Ne e frică de natură, nu ştim ce e bun pentru noi


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger