Pe Târnava Mare, renasc comunităţile de ţărani

3

Regiunea Sighişoara – Târnava Mare păstrează încă un peisaj rural pe care Europa l-a pierdut aproape în întregime. Un mozaic de sate tradiţionale şi biserici medievale fortificate, păduri întinse de foioase şi pajişti bogate în flori şi animale sălbatice. Este ţinutul satelor săseşti din Transilvania, de care s-a îndrăgostit Prinţul Charles al Marii Britanii, ţinut pe care l-a vizitat în repetate rânduri şi unde a ajutat la restaurarea unor case tradiţionale cu valoare patrimonială.

 

de Camelia Moga

La sud de Sighişoara, pe aproximativ 95 de mii de hectare, zona cuprinde 8 comune din 3 judeţe: Braşov, Mureş şi Sibiu. În ultimii ani, comuna Saschiz din judeţul Mureş s-a dovedit a fi un veritabil loc de aplicare a programelor de dezvoltare agricolă din zonă. Cu ajutorul Fundaţiei locale Adept şi cu bani de la companii, micii producători ai locului au învăţat să facă afaceri şi să folosească fondurile europene pentru conservarea biodiversităţii şi creşterea nivelului de trai.

Câţiva tineri şcoliţi şi cu iniţiativă ai locului au pus mâna pe treabă, au studiat pe îndelete directivele UE şi au extras soluţii pentru dezvoltarea şi prosperitatea ţinutului lor. De altfel, cel care a pus în mişcare mâna de oameni constituiţi în Fundaţia Adept, care animă acum întreg ţinutul, este un englez – Nat Page. Prim-secretar al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, la începutul anilor ‘90, Nat a regăsit în Transilvania frumuseţea şi bogăţia ţinuturilor englezeşti demult pierdute în urma practicării unei agriculturi intensive. Englezii au adus în România, pe lângă experienţă, şi foarte mult entuziasm. Ei au pierdut foarte multe lucruri şi au venit aici să ne spună să nu facem aceeaşi prostie, că este foarte greu să dăm înapoi.

 

Saschiz

 

 

Membrii fundaţiei spun că zona are un peisaj semi-natural, rezultat al agriculturii tradiţionale, care este şi acum principala sursa de venituri pentru mulţi fermieri din zonă. Însă, biodiversitatea locului depinde de păstrarea agriculturii tradiţionale care, în opinia Adept, este ameninţată de veniturile mici din mediul rural, abandonarea fâneţelor şi agricultura intensivă. De aceea, Fundaţia şi-a canalizat eforturile pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea rurală în satele săseşti din sud-estul Transilvaniei. Şi cum biodiversitatea ridicată a zonei nu poate fi protejată fără aportul sătenilor, membrii fundaţiei au identificat activităţile din zonă şi oamenii care ştiu să le facă cel mai bine. Şi, în plus, au pus accent pe agro-turism, datorită numărului mare de turişti care vizitează satele săseşti, care păstrează, încă, ritmurile atemporale ale vieţii la ţară. De altfel, în ultimii ani, Fundaţia Adept a organizat mai multe cursuri de agro-turism şi igienă alimentară pentru micii producători din zonă care au învăţat, printre altele, puţină contabilitate, marketing şi management, limba engleză şi lucruri practice în bucătării. În prezent, micii producători locali sunt deja renumiţi pe la târguri pentru producţia de gemuri de rubarbă şi fructe de pădure, dar şi pentru brânzeturi.

 

 

“Dintre toţi oamenii cu care am lucrat de-a lungul timpului câţiva s-au desprins şi au început să se dezvolte. Sunt fermieri care şi-au construit propriile unităţi de producţie, participă singuri la târgurile specializate, au început să-şi dezvolte bazele de clienţi, etichete personalizate, produse noi. Ei sunt modele pe care noi le prezentăm pentru a motiva şi alţi fermieri să urmeze aceeaşi cale”, spune Cristi Gherghiceanu, directorul Fundaţiei Adept.

În colaborare cu primăria din Saschiz, Fundaţia Adept a demarat în 2007, în premieră pentru România, un proiect specific pentru fâneţe şi păşuni pe Măsura Sapard 3.3 – prima măsură de agro-mediu prin care fermierii sunt ajutaţi cu bani europeni să păstreze managementul tradiţional al pajiştilor, păşunilor şi fâneţelor. Măsura 3.3 presupune o finanţare de 95 euro pe hectar într-un an. Până acum, fermierii locului au primit peste 800.000 euro pentru administrarea ecologică a pajiştilor, păşunilor şi fâneţelor.

 

 

În prezent, sunt parteneri într-un proiect POS Mediu care îşi propune să elaboreze planul de management pentru siturile natura 2000 (SCI Sighişoara Târnava Mare şi SPA Podişul Hârtibaciului). Proiectul a început anul trecut cu o componentă de inventariere a speciilor şi habitatelor prioritare, care o să continue şi anul acesta, şi va delimita clar toate zonele de interes din punct de vedere al biodiversităţii de zonele unde se pot dezvolta activităţi economice.

Până la momentul aderării României la UE, 90% dintre fermierii locului trăiau de pe urma producerii laptelui. Însă aderarea la UE a însemnat pentru ei interzicerea mulsului de mână, şi, în consecinţă, moarte sigură pentru fermele mici, în condiţiile în care legislaţia europeană are în vedere fermele mari. Drept urmare, micii producători de lapte au fost susţinuţi de membrii fundaţiei să elimine efectele negative de pe piaţa de profil. În prezent, în comuna Saschiz, lângă Sighişoara, au fost create 8 centre de colectare a laptelui, care sunt deţinute de comunitate. Prăbuşirea pieţei laptelui pentru micii producători ameninţa nu doar existenta comunităţilor de fermieri, ci şi exploatarea tradiţională a pajiştilor, prin cosit şi păşunat.

Proiectul iniţiat de Adept şi finanţat de guvernul norvegian sprijină producătorii de lapte din zona Târnava Mare să obţină un preţ mai bun pe laptele produs, prin îmbunătăţirea calităţii. Fermierii au acces la cursuri de igienă a laptelui şi agricultură ecologică şi primesc asistenţă în promovarea produselor pe piaţă. Înainte de criză, procesatorii mari puneau presiune pe ţărani, în special la preţul laptelui, mai ales în localităţile cu un singur centru de colectare. Acum fermierii din Saschiz negociază singuri preţul laptelui. În cifre,  proiectul a adus venituri suplimentare anuale de peste 150.000 de euro, pentru 200 de fermieri. Iar prin menţinerea fermelor de lapte active în zona au fost conservate 1500 ha de fâneţuri cu valoare naturală ridicată (HNV – High Nature Value Farmland).

 

 

Alte activităţi ale Fundaţiei Adept în zona includ cursuri despre protecţia mediului pentru şcolari, un ghid clar despre normele de igienă pentru micii producători şi crearea unui traseu pentru biciclete.

“Anul trecut am construit printr-un proiect finanţat din fonduri norvegiene şi cofinanţat de Orange România, un traseu de bicicletă de 7.5 km care leagă satul Criţ de Mesendorf, din comuna Buneşti. De la inaugurare, mai 2011, şi până în septembrie 2011, am înregistrat peste 700 de turişti veniţi special pentru traseul de bicicletă. Dintre aceştia, peste 150 au rămas cel puţin o noapte la pensiunile din zonă”, spune Cristi Gherghiceanu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


3 comentarii

  1. Pingback: Prinţul Charles, vaca şi agricultura sustenabilă în satele săseşti | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: Țăranii alternativi care pot hrăni lumea | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Țăranii alternativi care pot hrăni lumea | Critic Atac

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger