PE a votat pentru plafonarea subvențiilor pentru agricultori la 300.000 de euro pe an

1

Parlamentul European a votat, ieri, pentru subvenții mai echitabile și mai prietenoase cu mediul în cadrul Politicii Agricole Comune, un program al UE în valoare de 55 de miliarde de euro pe an, informează Reuters.

Votul de ieri arată poziția pe care Parlamentul o va avea în cadrul negocierilor cu guvernele UE în vederea finalizării reformei PAC, negocieri care vor începe în această lună după ce statele membre își vor fi stabilit propria poziție.

Printre măsurile cele mai apreciate de ecologiști se numără rotația culturilor și lăsarea unei suprafețe necultivate. “Am fost ușurați să vedem că propunerile anti-înverzire ale comitetului pentru agricultură din Parlament au fost refuzate, dar conținutul măsurilor este atât de slab încât e puțin posibil să vedem îmbunătățiri”, a declarat Andrea Kohl, reprezentant WWF.

De asemenea, PE a adoptat un plafon de 300.000 de euro privind subvențiile pentru agricultori, ceea ce ar înfrâna “milionarii” PAC, care primesc subvenții de peste 1 milion de euro pe an. Willy Schuster, țăran din județul Sibiu care deține o fermă ecologică, spune că această măsură este îmbucurătoare întrucât transmite un semnal de reîntoarcere la agricultura de familie și de temperare a marilor ferme industriale din agricultură.

PE a decis, de asemenea, menținerea unei inegalități între subvențiile pentru ferme de aceeași dimensiune până în 2019. Dar susțin grăbirea distribuirii de subvenții mai egale între țările UE. În prezent, agricultorii din Italia, Belgia și Olanda primesc peste 400 de euro pe hectar, iar cei din țările baltice mai puțin dde 150 de euro.

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, a declarat că Parlamentul European și-a însușit principiile generale ale propunerii legislative făcute de Comisie:

Votul de astăzi al Parlamentului European reprezintă un important pas înainte în procesul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC).  Cu aplicarea, în premieră pentru PAC, a co-deciziei, Parlamentul a reușit să furnizeze o poziție de negociere solidă, într-un termen foarte scurt. Imediat ce Consiliul de Miniștri își va defini o abordare comună, vom putea demara faza finală a negocierilor pentru o Politică Agricolă Comună mai echitabilă, mai verde, mai reactivă la semnalele pieței și mai deschisă față de diversitatea modelelor de agricultură din diferite zone ale Europei – așa cum și-au dorit-o cetățenii europeni care s-au exprimat în cadrul dezbaterii publice lansate acum 3 ani de Comisia Europeană.

Parlamentul European și-a însușit principiile generale ale propunerii legislative făcute de Comisie, în special în legătură cu plafonarea plăților directe, înverzirea a 30% din plățile directe și condiționarea lor de folosirea unor practici agricole durabile, sau o politică de dezvoltare rurală mai adaptată diversității provocărilor pe plan local. Mă bucur că, pe mai multe subiecte, precum evitarea finanțării duble sau asigurarea transparenței plăților PAC, poziția Parlamentului este apropiată de cea a Comisiei.

Îndată ce Consiliul de Miniștri își va defini mandatul de negociere vom putea lansa dialogurile tripartite Consiliu-Parlament-Comisie, pentru a ajunge până la începutul verii la o decizie finală, sper, echilibrată și ambițioasă. Este vorba, în particular, de o repartiție mai echitabilă a sprijinului financiar acordat prin PAC. Pe lângă o convergență reală între statele membre, între regiuni și între agricultori, trebuie găsit un răspuns european și la problema instalării tinerilor agricultori. De altfel, mă bucur că în această problemă, Parlamentul sprijină propunerile Comisiei.

Trebuie totodată să clarificăm definirea practicilor agricole durabile, legate de „înverzire”, în special noțiunea de echivalare, astfel încât acest instrument să fie în același timp consistent,  simplu, eficace și transparent. De aceea, va trebui să integreze un mecanism credibil de sancțiuni.

De asemenea, trebuie create instrumente reactive de gestionare a piețelor, adaptate la diversitatea sectoarelor și teritoriilor, cu o implicare și o responsabilizare crescută a producătorilor și a organizațiilor lor. Este vorba în primul rând de consolidarea poziției agricultorilor în cadrul lanțului alimentar și a capacităților de a face față crizelor

La Strasbourg au fost prezenți, în ziua votului, activiști români care au manifestat pentru o agricultură verde și hrană sănătoasă. Membrii asociațiilor Ecoruralis și InfOMG de la Cluj s-au numărat printre protestatarii din toată Europa care au venit să susțină agricultura țărănească în detrimentul fermelor industriale.

 


Un comentariu

  1. Pingback: Mit hozhat az erdélyi gazdáknak az uniós agrárreform? » Think Outside The Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger