Pătrunderea agriculturii în Europa a determinat modificări în ADN-ul oamenilor

0

Schimbările majore care se instalează și ne modelează stilurile de viață au efecte aproape imposibil de calculat pe termen lung și foarte lung. Un nou studiu scoate azi la iveală impactul pe care revoluția agricolă, declanșată în urmă cu 8500 de ani, l-a avut asupra oamenilor: cercetătorii arată că, odată cu răspândirea practicilor agricole, ADN-ul uman a suferit transformări importante, la nivelul înălțimii oamenilor, al sistemului digestiv și al sistemului imunitar, precum și al culorii pielii. Rămâne de văzut ce efecte asupra oamenilor va avea agricultura intensivă din zilele noastre, în care pesticidele sunt folosite masiv, peste alte câteva mii de ani.

Primii europeni au trăit, pentru mai bine de 35.000 de ani, ca vânători-culegători, până când, în urmă cu peste 8 milenii, pe teritoriul lor au apărut primele practici agricole. Această revoluție avea să schimbe din rădăcini nu doar modul de viață, ci și biologia oamenilor.

Oamenii de știință au încercat în zilele noastre, timp de decenii bune, să determine impactul acestei transformări: până să fie posibile analizele elaborate la nivel de ADN, cercetătorii foloseau, în mare, doar oase și dovezi arheologice. Acum, studiindu-i pe locuitorii actuali ai Europei, dar și fragmete de ADN prelevate de la scheletele antice, specialiștii în genetică pot spune că au pus la punct o ”mașină a timpului”, care să decripteze efectele marilor transformări la nivel molecular.

Potrivit celor mai noi studii, ADN-ul europenilor din ziua de azi provine din trei mari surse: în urmă cu circa 8.500 de ani, vânătorilor-culegători li s-a alăturat un val de oameni al căror ADN seamănă, spun specialiștii, cu cel al locuitorilor din Orientul Apropiat. Cel mai probabil, aceștia din urmă ar fi introdus în Europa agricultura. Totodată, în urmă cu aproape 4.500 de ani, pe continent a ajuns o populație nomadă, din stepele Rusiei.

O cercetare recentă, publicată în revista Nature, scoate la iveală principalele concluzii ale unui studiu bazat pe analiza a 230 de genomuri aparținând unor oameni care au trăit în urmă cu 8.500 – 2.300 de ani. Comparând genele vechilor cu oameni cu cele ale contemporanilor, analiza trece în revistă multiple transformări declanșate odată cu revoluția agricolă: după ce au început, de pildă, să crească vite, a crescut și capacitatea europenilor de a digera laptele, iar primele semne ale acestei schimbări au apărut în urmă cu circa 4.000 de ani. Un alt exemplu este legat de apariția genei SLC22A4, care facilitează absorbția unui aminoacid important, ergotioneina: aceasta i-a ajutat pe primii fermieri europeni, a căror dietă bazată majoritar pe grâu și alte cereale, era foarte săracă în alți nutrienți vitali. Apariția genei, care a crescut șansele de supraviețuire ale primilor fermieri europeni, s-a făcut la pachet cu variații care cresc riscurile unor afecțiuni digestive.

Totodată, autorii cercetării susțin că, dacă primii vânători-culegători din Europa, cu descendență din Africa, aveau pielea închisă la culoare, sosirea fermierilor din Anatolia, oameni cu pielea mai deschisă, a dus la transmiterea acestei trăsături. Apariția ulterioară a unei noi gene pentru piele deschisă este explicată de autorul cercetării, David Reich, în jurul vitaminei D: potrivit acestuia, deschiderea la culoare a pielii a avut de-a face și cu apariția agriculturii, care a redus cantitatea absorbită de vitamina D, pe care vânătorii-culegători o primeau înainte din carnea consumată.

Rămâne de văzut ce vor scoate la lumină studiile de peste cel puțin un mileniu, când transformările impuse de actualele practici agricole vor fi avut destul timp pentru a-și lăsa amprenta asupra biologiei umane.

Sursa: The New York Times


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger