Patru specii noi de rechini, descoperite în 2011 de California Academy of Sciences

0

 

Printre cele 140 de noi specii descoperite de către Academia de Ştiinţe California în anul 2011 se numără şi patru noi specii de rechini, a anunţat recent instituţia. Între acestea se remarcă rechinul „mânuitor de floretă”, poreclit astfel din cauza botului său în formă de spadă, folosit ca armă pentru a-şi vâna prada.

 

Rechinul-fierăstrău african pitic a fost accidental capturat în apropierea Mozambicului. Este a şaptea specie cunoscută de rechin-fierăstrău, spune David Ebert, cercetător în cadrul academiei californiene. Botul lung, dinţat, pe care îl foloseşte ca pe o sabie, atacând bancuri întregi de peşti în trombă şi apoi întorcându-se să savureze prada, este marca sa distinctă. O altă specie din cele patru menţionate este rechinul-înger, descoperit în zona insulei filipineze Luzon. Tehnica de vânătoare a acestei specii (şi a celor din familia rechinilor-înger) este de a se ascunde pe jumătate îngropaţi în sedimente şi a-şi păcăli, astfel, prada, pe care o atrag într-o ambuscadă.

Celelate două specii identificate aparţin familiei rechinilor-lanternă şi au fost descoperite în Taiwan şi, respectiv, Africa de Sud. Toate patru se înscriu într-o explozie de descoperiri de noi specii care a marcat anul 2011. În cazul rechinilor şi calcanilor, spre exemplu, aproximativ 200 de noi specii au fost identificate în ultimul deceniu, în vreme ce în anterioarele trei decenii abia s-au înregistrat sub 200 de astfel de descoperiri. Însă, spun oamenii de ştiinţă, în ciuda acestei bogăţii de noi specii descoperite, se ştiu foarte puţine lucruri despre comportamentul lor, deşi sunt specii de prădători, cu rol în lanţul trofic.

Unul dintre motivele pentru care studierea speciilor de rechini este o sarcină dificilă ar fi faptul că multe dintre ele trăiesc pe un habitat restrâns, greu de monitorizat. Un alt motiv, spune Ebert, este greutatea găsirii unei finanţări pentru cercetări specifice pe noile specii descoperite. O a treia cauză, în opinia specialistului citat, este că, de multe ori, cercetătorii înşişi neglijează studiului unor specii de rechini în activităţile lor, pentru că nu prezintă „suficient interes”, cum este, spre exemplu, cazul marelui rechin alb. „Aşa se face că ştim foarte puţine, de fapt, despre câte sunt şi se întâmplă în ocean”, a concluzionat David Ebert.

 

Sursa: National Geographic

Foto: California Academy of Sciences – Rechinul-fierăstrău pitic african

 


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger