După măsuri similare luate în Elveția și sudul Germaniei, parlamentul danez a aprobat ieri o nouă lege care permite percheziționarea refugiaților (inclusiv corporală) la intrarea lor în țară și confiscarea bunurilor a căror valoare depășește 10.000 de coroane daneze (peste 1.300 de euro) și care nu sunt esențiale, scrie CityLab. Noua lege a fost promulgată în ciuda condamnării ei vehemente de către Consiliul Drepturilor Omului al ONU și a asemănării ei cu tratamentul aplicat evreilor de regimul nazist. Ea face parte dintr-un set mai larg de măsuri care sunt menite să facă din Danemarca un loc mai greu de pătruns pentru solicitanții de azil politic și care vor transforma statul european în cea mai neprietenoasă țară vizavi de refugiați din Europa.
Înainte, Danemarca le permitea refugiaților să se reunească cu familiile lor după un an petrecut în țară. Acum, ei vor fi nevoiți să aștepte minim trei ani pentru asta. În plus, ajutoarele sociale pe care le primesc vor fi reduse cu 10%, iar perioadele de ședere vor fi limitate, multe din noile sosiri având termen limită de un an. Pe lângă tăierea ajutoarelor sociale, confiscarea bunurilor valoroase și extinderea perioadei de așteptare, solicitanții de azil politic vor fi nevoiți să plătească o taxă atunci când vor aplica pentru reunirea familiei sau pentru ședere permanentă. Ei nu vor mai putea să se cazeze în afara centrelor oficiale, iar contribuția lor proprie la cheltuielile din aceste centre a fost mărită.
Dacă premierul danez Lars Rasmussen s-a apărat în fața criticilor internaționale spunând că este cea mai prost înțeleasă lege din istoria țării, parlamentarul Pernille Skipper, de la partidul de stânga Enhedslisten, a spus: „Din punct de vedere moral, este o modalitate groaznică de a-i trata pe oamenii care fug de crime în masă, războaie, violuri. Ei fug de război și noi cum îi tratăm? Le luăm bijuteriile”. Susținătorii legii spun că această părere este senzaționalistă, precizând că și cetățenilor danezi aflați în șomaj li se poate cere să-și predea bunurile de preț pentru a acoperi asigurarea medicală.
Jakob Ellemann-Jensen, parlamentar din partea partidului de dreapta Venstre, a respins cu vehemență comparațiile cu politica nazistă, insistând că bunurile cu puternică valoare sentimentală vor fi protejate. „Nu. Nu le vom lua oamenilor bijuteriile, pentru că bijuteriile au, bineînțeles, valoare sentimentală. Evident, putem veni cu explicații foarte teoretice, lungi și plictisitoare, în care putem enumera situațiile grotești în care legea ne-ar permite să facem asta. Da, dacă este vorba de o bijuterie care reprezintă un bun, nu proprietate personală. Dar este o discuție grotescă și cred că ar fi obscen s-o purtăm”.
Danemarca a avut de-a face cu un număr mare de refugiați, însă a acceptat mult mai puțini decât țările vecine. Dacă Germania (o țară mult mai mare) a acceptat 1,1 milioane de refugiați în 2015, Danemarca a găzduit 20.000, adică 2% din numărul de refugiați proaspăt sosiți în Europa sau aproximativ același număr de oameni pentru care Suedia a găsit spațiu o dată la două săptămâni toamna trecută. Danezii nu sunt singurii care au aprobat măsuri de confiscare a bunurilor refugiaților. Elveția și statul Bavaria, din sudul Germaniei, au făcut același lucru.