Paradox românesc: Oameni care mor de foame și tomberoane pline cu mâncare

11

Tomberoanele din București sunt pline cu mâncare. Aruncă românii chiar și mâncare ambalată, îmi spune un bărbat pe care l-am întâlnit în timp ce căuta PET-uri în containerele de prin Berceni. Face “colectare selectivă” de câțiva ani și e uimit de câtă hrană ajunge la tomberon. Mâncarea reprezintă chiar și jumătate din deșeurile de la gunoi. La capătul celălalt sunt oamenii săraci pentru care mâncarea e un lux. Bineînțeles, ne întrebăm “cum e posibil ca unii oameni să moară de foame și mâncarea să ajungă la groapa de gunoi?”.

 

de Roxana Bucată

 

Potrivit Biroului European de Statistică, românii trimit la gunoi peste 2,5 milioane de tone de alimente bune de consum în fiecare an. România se află pe locul opt în topul statelor europene care fac risipă de alimente. Legumele, fructele, peștele şi mezelurile sunt în topul produselor care ajung la gropile de gunoi. Unul din cinci produse ajunge la tomberon direct în ambalaj, nici măcar nu este desfăcut. (sursa: DIGI24)

Supermarketurile sunt printre cele mai mari generatoare de deșeuri alimentare. Am făcut un mic sondaj printre câteva branduri prezente în București ca să aflăm ce fac cu mâncarea expirată sau care mai are puțin până la data expirării. Din păcate, niciun supermarket dintre cele chestionate nu donează mâncarea persoanelor fără adăpost, iar datele privind cantitatea de mâncare pe care o aruncă este confidențială.

“Kaufland dispune de un sistem automat pentru efectuarea comenzilor de marfă, adaptat cantităților și cerințelor clienților noștri. Cu ajutorul acestui sistem, reducem substanțial pierderile și produsele cu termen de valabilitate depășit din magazine”, spune Iolanda Zotescu, reprezentant Kaufland. “Unele articole sunt reduse cu până la 50% înainte ca valabilitatea acestora să fie depășită; acest lucru le face vandabile, iar pierderile sunt reduse. Produsele care nu s-au vândut totuși în termen de valabilitate devin deșeuri și sunt preluate de firme specializate în distrugerea acestora”.

La Mega Image, produsele expirate sunt fie înlocuite de furnizor, fie sunt incinerate la firme de specialitate, mi se răspunde. Cantitatea de produse alimentare aruncate în 2012 s-a ridicat la 40 de tone. “Prin programul de sustenabilitate dezvoltat, avem implementată o strategie de reducere la minim a deșeurilor alimentare”, spune Mihaela Blaj, Communication Coordinator, care nu a detaliat, însă, în ce constă strategia menționată.

Și la Auchan, marfa expirată se retrage de la raft și se distruge pe baza unui proces verbal semnat de șefii de raion. Protanul preia deșeurile și le arde.

Niciunul dintre supermarketuri nu a revenit cu explicații solicitate referitoare la eventuale strategii de redistribuire a mâncării comestibile către persoane fără adăpost. Așa cum confirmă și una din asociațiile care se ocupă de oamenii străzii, Samusocial, nu există vreo colaborare între magazine și asociație în vederea distriburii mâncării către beneficiarii ONG-ului.

 

 

“Nu avem niciun contract de parteneriat cu vreun lanț de magazine pentru a le prelua produsele și a le distribui noi beneficiarilor noștri. Resursele noastre umane sunt extrem de limitate, iar dacă am încheia un astfel de contract, nu ar avea cine să distribuie în timp util produsele”, spune Monica Tăutul, PR Samusocial. “În al doilea rând, dacă toți colegii ar face acest lucru, nu am mai oferi asistență socială, medicală, psihologică, ci doar am distribui mâncare, iar Samusocial nu s-a creat pentru a distribui mâncare. Singurul lucru pe care îl putem face noi este să le dăm niște bonuri, iar pe baza acelor bonuri adulții străzii să se ducă undeva și să-și ridice pachetele”.

Poduri între surplus și lipsă

Redistribuirea mâncării care se apropie de data de expirare nu este o idee nouă în alte țări europene. În Italia, profesorul Andrea Segre a fondat Last Minute Market încă din 1998. LMM a pornit de la Universitatea din Bologna ca proiect de cercetare al Facultății de Agricultură, în prezent fiind activă în 11 regiuni din Italia unde sunt în desfășurare 40 de proiecte în parteneriat cu diferite instituții. Două noi proiecte au debutat și în Argentina și Brazilia.

LMM promovează recuperarea produselor nevândute în favoarea organizațiilor nonprofit și oferă servicii companiilor și instituțiilor pentru a preveni risipa de mâncare. Companiile au oportunitatea de a se ocupa de surplusul de mâncare și pot reduce costurile aruncării alimentelor. Iar persoanele dezavantajate social beneficiază de acest surplus.

În cifre, acest lucru înseamnă 170 de tone de produse alimentare recuperate de la un supermarket mare pe an. Adică aproximativ 300 de porții pe zi, în total valorând aproximativ 650.000 de euro – sumă aproximată sub prețul de vânzare al produselor recuperate. Cea mai mare parte din produsele recuperate sunt alimente proaspete și foarte perisabile, se arată pe site-ul inițiativei.

În LMM sunt incluse și farmacii și edituri care donează medicamente care se apropie de data scadenței, dar care sunt încă eficiente. Recuperarea acestora în Italia înseamnă recuperarea a 15.000 de euro pe an care s-ar duce la gunoi. Și cărțile sunt salvate de la groapa de gunoi. Din 2004 și până astăzi, peste 80.000 de cărți date spre distrugere au fost recuperate și au fost folosite în instituții de binefacere naționale și internaționale, se mai arată pe site-ul LMM.

Și la Viena există, din 1999, Wiener Tafel, o organizație dedicată recuperării alimentelor care se apropie de data de expirare și redistriburii acestora către oamenii străzii, refugiați și alte categorii de persoane dezavantajate. “Fiecare dă ce poate” este lozinca organizației care se vrea un “pod” între surplusul și lipsa de mâncare, redistribuind mâncarea în avantajul tuturor.

 

 

Wiener Tafel a fost înființată în 1999 la inițiativa lui Martin Haiderer și a unor studenți de la științe sociale, după un model german. În 2012, 400 de voluntari au participat la redistribuirea mâncării expirate, dar bune de mâncat. A fost colectată o cantitate de 97.000 de kilograme de mâncare aproape de data de expirare de la supermarketuri, ceea ce reprezintă 21% din totalul alimentelor colectate în 2012 de organizație. Au fost ajutați 12.000 de oameni din 85 de locuri. Winer Tafel a redistribuit cu 12% mai multă mâncare decât în 2011.

Organizația a început colaborarea cu supermarketurile în 2004, iar pentru mult timp au avut un singur supermarket care dona mâncare. În 2012, s-au alăturat mai multe, iar acum sunt 10 care redistribuie mâncarea nevândută. Avantajul lor este că nu plătesc pentru distribuția mâncării, organizația fiind cea care se ocupă de acest aspect.

Potrivit statisticilor, un austriac aruncă pe an 19 kg de mâncare, adică 300 de euro. În total, în Austria se aruncă 114.000 de tone de mâncare pe an.

Și la Londra există inițiative asemănătoare. Lanțul de magazine Pret a Manger vinde sandvișuri naturale, fără chimicale, iar la sfârșitul zilei le donează pe cele nevândute organizațiilor de caritate, care le distribuie oamenilor fără adăpost. Pret Charity Run este inițiativa prin care sunt distribuite peste 12.000 de mese proaspete către numeroase adăposturi din Londra în fiecare săptămână. Alte ONG-uri colectează sandvișuri direct din magazine în fiecare zi.

În total, Pret a Manger a donat 2,5 milioane de produse în 2012 în toată țara. “E mult mai bine așa, mâncarea noastră delicioasă ajunge la oameni care chiar au nevoie de ea și nu la tomberon”, îmi explică Catriona Patterson, din partea lanțului de magazine. 94% dintre magazinele Pret a Manger donează sandvișurile nevândute, la restul existând probleme din cauza localizării sau a lipsei de voluntari.

De ce nu se poate și la noi? Unul dintre motive ar fi cel valabil pentru toate categoriile de deșeuri – e mai ieftin să arunci la groapa de gunoi decât să colectezi selectiv, spune Raul Pop, președintele asociației Ecoteca, organizație care face advocacy pentru colectare selectivă și reciclare. Oricum, e o întrebare la care supermarketurile chestionate nu au oferit niciun răspuns.


11 comentarii

  1. Chestia asta se intampla in toata lumea, conform regulii 80% – 20%. Noi o ducem bine, ceilalti mor de foame.

    Din punct de vedere al stocurilor, se aplica si la alte produse – vezi haine sau electronice nevandute. Daca sunt stocuri mari, le distrug. Doar n-or fi ei fraieri sa le dea pe gratis unor ONG-uri sau direct, unor oameni care au nevoie de ele. Nu, ca asta inseamna ca devalorizeaza brandul si creeaza o perceptie periculoasa despre cat valoreaza, de fapt, produsele alea. Cum ar fi sa vezi un boschetar la colt de strada ca mananca dintr-un ambalaj de la nu stiu ce retsaurant scump? Se tem de nasuri strambate, desi in Anglia si Austria vad ca au contrazis aberatia asta.

  2. Ar trebui sa vina un ONG care sa se specializeze in asa ceva sau unul deja existent sa-si faca un program. Sa ceara finantare de la o institutie mare, serioasa, sa faca parteneriate cu supermarketurile. Sa ia modelul german, asutriac – poate chiar prin cei de la foodsharing.de, sa contacteze sefii lanturilor si sa deruleze totul ca un fel de filiala si in Romania. Din finantare, ar putea achizitiona cel putin o autoutilitara cu care sa faca transportul. Nu cred ca e imposibil. Problema, mai degraba, ar fi cine sa faca, sa vina cu initiativa. Daca intrebi ONG-urile, ei toti zic ca-s ocupati cu programele lor, ca n-au timp. Iar actiunile separate de ajutorare ale saracilor din partea indivizilor sau a unor grupuri mai mici, nu are cum sa ajunga la o amploare atat de mare.

  3. Nu magazinele are trebui sa faca asta , si sunt sigur ca daca in fiecare zi cineva la sfasitul programului ar veni cu sa cul sa ia , nu ar refuza

  4. Auchan vinde produse in sistem 1+1 gratis la legume, lactate si carne, e valabil pt produsele care expira in urmatoarea zi. iar produsele care pe hartie sunt incinerate, in realitate sunt distribuite sub mana printre angajati si ajung mancare de porci in principiu …

    • De ce ne place sa spunem ca e tipic romanesc? E in toata lumea la fel…Tipic romanesc e sa stai pe post de observator care se plange de tara lui si nu face nimic.

  5. Pingback: Redistribuirea alimentelor pe cale să fie aruncate, inițiativă austriacă pentru oamenii săraci ai Bucureștiului | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Pingback: Papa Francisc: A arunca mâncarea e ca și cum ai fura de la săraci | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Românul mai are de învățat multe. Inclusiv conceptul de solidaritate, deși nici în Occident nu prea se cunoaște acest concept. Trist este că nimeni nu face nimic și toată lumea înjură: ba guvernul, ba parlamentarii, ba biserica, ba pe Dumnezeu, ba UE, ba masonii.

Reply To Elena Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger