Paradis artificial: Aproape 1.000 de hectare din Delta Dunării vor redeveni deltă

1

Paradisul sălbatic din Delta Dunării nu este chiar așa sălbatic, 40% din suprafața de peste 500.000 de hectare a deltei fiind artificială. Îndiguirile făcute de regimul comunist pentru introducerea zonei în circuitul agricol au transformat peisajul natural. Mare parte din aceste terenuri agricole sunt abandonate astăzi, reconstrucția ecologică fiind singura soluție pentru ecosistem și pentru oameni.

 

delta1

 

În unele zone, îndiguirile au închis accesul localităților la Delta Dunării, lăsând oamenii fără principala sursă de venit – pescuitul. Un astfel de proiect de refacere a naturii a început săptămâna trecută la Mahmudia, unde 940 de hectare de teren agricol lăsat în paragină vor fi retransformate în deltă, printr-un efort al comunității locale susținut de WWF.

Prin renaturarea a 940 de hectare de teren arid din zona Carasuhat vor fi refăcute 18 tipuri de habitate, iar suprafața terenurilor îndiguite din Delta Dunării se va reduce cu 2,3%. Lucrările de reconstrucție au început deja, iar proiectul prevede ca acestea să se termine în august 2015. După acest termen, natura își va urma cursul, iar peste 3-5 ani inițiatorii se așteaptă să avem din nou deltă în această zonă.

Mahmudia este o localitate cu 2.900 de locuitori, situată pe limita Deltei Dunării, care nu mai are acces la Delta Dunării. Pescarii de aici fac un efort financiar mult mai mare pentru a se deplasa în zone unde pot pescui, dar și unde intră în conflict cu alți pescari care susțin că acelea sunt zonele lor. Potrivit lui Cristian Tetelea, manager de proiect în cadrul WWF România, numărul pescarilor înregistrat a scăzut drastic. Imediat după revoluție, erau aproximativ 300 de pescari, acum mai sunt până în 20.

Principalul beneficiu al renaturării deltei este refacerea resursei piscicole. Cele mai bune zone de reproducere a peștelui au fost distruse prin asanare. În plus, în acest moment crește o vegetație care sufocă peștele. De asemenea, îndiguirile au blocat circulația apei, au oprit creșterea deltei, au distrus ecosisteme și au crescut riscul de inundații. Mare parte din suprafața îndiguită este concesionată unor firme mari care fac agricultură intensivă, nu aparține comunității locale. Proprietatea privată este foarte restrânsă în deltă și, de cele mai multe ori, se limitează la nivelul satului.

 

delta2

 

Programul de reconstrucție ecologică a constituit un domeniu important în planul de management al rezervației, spune Grigore Baboianu, reprezentant al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, fost guvernator al Deltei. Ministerul Mediului a cheltuit bani pentru elaborarea studiilor de fezabilitate necesare demersurilor în vederea finanțărilor ulterioare. Aproape toate amenajările piscicole și agricole din Delta Dunării au fost analizate din această perspectivă – a fezabilității renaturării. Pe această listă sunt incluse Sireasa, Pardina – unele dintre cele mai mari amenajări agricole, dar și amenajări piscicole precum Rusca, Murighiol, Ceamurlia. Lucrările de renaturare nu pot începe decât în măsura în care aceste amenajări nu mai sunt folosite în scopul pentru care au fost concesionate. Baboianu estimează că există aproximativ 40.000 de hectare de amenajări piscicole și 40.000 de amenajări agricole în Delta Dunării, dintre care ARBDD a reușit să renatureze aproximativ 15.700 de hectare.

La Mahmudia a început prima lucrare de renaturare demarată de o comunitate locală. “Am fost plăcut surprins că o comunitate locală, care știa cum era zona înainte, [care]știa avantajele pe care le-a adus zona naturală, dorește să refacă această zonă”, a spus Grigore Baboianu. “Aceste habitate sunt absolut necesare pentru asigurarea vieții comunității. Trebuie să facem oamenii să înțeleagă că viața depinde de aceste habitate. Așa cum spuneau pescarii – și pescarii au traducerea cea mai simplă a ce înseamnă această legătură –, habitatele înseamnă pește, peștele înseamnă sursă de venit, venitul înseamnă menținerea comunității.”.

 

delta3

 

WWF s-a implicat în acest proiect încă din 2009, când au început primele discuții pentru renaturarea zonei Carasuhat. Acesta este ce de-al treilea proiect de reconstrucție ecologică din care WWF a făcut parte și are ca scop, pe lângă refacerea lanțului trofic, redeschiderea accesului în Delta Dunării a localității și refacerea resursei piscicole, și demonstrarea faptului că reconstrucția ecologică aduce beneficii economice. “Prosperitatea în deltă se bazează doar pe natură”, spune Cristian Tetelea, manager de proiect în cadrul WWF. “Altfel vom mânca pește de la Metro crescut în China.”

 

Puteți citi și:

Sturionii de acvacultură ar putea salva sturionii sălbatici din Dunăre

Ziua Internațională a Zonelor Umede: 10 motive pentru care merită să conservăm Delta Dunării

“Frontiere verzi”. Reconstrucţie ecologică în bălţile Dunării

Dunărea și oamenii ei se cunosc cel mai bine de pe bicicletă

Cum se vede de la etajul 17 Parcul Național Văcărești

FOTO Pădurea Transilvania: 10 hectare plantate în câteva ore de voluntari


Un comentariu

  1. Da, este interesanta optiunea refacerii Deltei insa, in acest moment, nu vad premisele acestei operatiuni. Desigur, ar fi de vazut cat de legal si de catre cine sunt exploatate acele terenuri (care erau o data parte a Deltei).

    Pe de alta parte, nu stiu daca argumentul “pescarilor fara slujba” este real. Din cate cred, cam tot ce se intampla pe acolo dpdv piscicol este la limita legala sau ilegal (braconaj, pescuit si vanzare fara forme legale)

    Daca motivatiile erau de prezervare, de construire a unui paradis turistic, da, erau niste argumente puternice. Altfel spus “lucruri care conteaza” 🙂

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger