Mai mulți membri ai VIER PFOTEN au protestat ieri în fața mai multor magazine din București care comercializează blănuri naturale sau haine accesorizate cu blană, pentru a atrage atenția asupra suferințelor la care sunt supuse animalele în numele modei. “Nu blana îl face pe om. Simte-te bine în pielea ta!” a fost îndemnul de pe banner-ul purtat de reprezentanții VIER PFOTEN prin fața magazinelor Burberry, Max Mara, Marella, Mengotti și Casă de Blănuri MG.
Acțiunea se înscrie în campania internațională lansată de VIER PFOTEN împotriva marilor companii care comercializează blănuri. Organizația are în vizor atât mari companii, între care Burberry și Max Mara, care au magazine și în România, cât și producători și comercianți locali. Mengotti este cel mai mare importator de blănuri de lux din țara noastră, comercializând mărci internaționale precum Fendi, Giuliana Teso, Pradă sau Giorgio Armani.
Românii care nu sunt de acord cu comercializarea suferinței animalelor pot participa la rândul lor la parada online “Nu blana îl face pe om. Simte-te bine în pielea ta!”, lansată de VIER PFOTEN. Oricine își poate crea propriul avatar cu care mărșăluiește pe un traseu digital, protestând virtual în fața magazinelor Armani, Burberry, Closed, Kookai, Max Mara, Napapijri și Prada.
Totodată VIER PFOTEN invită companiile din industria modei și creatorii de modă din România să se angajeze în mod public că renunță la comercializarea blănurilor naturale, prin programul internațional Comercianți care au renunțat la comercializarea blănurilor (Fur Free Retailer Program – FFR). VIER PFOTEN îi va ajuta astfel pe consumatori să găsească mai ușor producători/retaileri de haine și accesorii care, în mod garantat, nu comercializează blănuri, dar și să facă o alegere în cunoștință de cauză. Pe site-ul dedicat programului poate fi găsită și lista companiilor din România care au renunțat la blănuri.
Accesoriile suferinței
Blana a revenit la modă în întreaga lume, inclusiv în România. Dacă în trecut cele mai populare erau hainele de blană, astăzi materialul este folositca accesoriu aplicat pe gulere, manșete, căciuli sau cizme. De multe ori consumatorii nu pot identifica blana deoarece accesoriil sunt tunse și/sau vopsite.
„În fiecare bucățică de blană folosită pentru un guler sau o căciulă există o mare cantitate de suferință a animalelor. Mulți dintre noi cumpărăm geci, căciuli sau cizme care conțin bucăți de blană naturală, fără să ne dăm seama de acest lucru. Comercianții trebuie să ne informeze cu privire la proveniența blănii și modul în care au fost crescute și sacrificate aceste animale”, a declarat Veronica Tulpan, coordonator de programe naționale VIER PFOTEN România.
Prin folosirea unor bucăți mici de blană, numărul animalelor ucise în fermele de blană crește. Se estimează că, anual, la nivel mondial peste 100 de milioane de animale sunt crescute în condiții chinuitoare și apoi ucise pentru blană. Nurcile, vulpile și ratonii din fermele de blană sunt ținuți înghesuiți în cuști strâmte de sârmă. După câteva luni de viață, sunt gazați, otrăviți sau electrocutați pentru așa numita “recoltă de blană”. În România există 10 ferme de animale de blană, în care sunt crescute peste 16.000 de vulpi, șinșile și nurci.
În urmă cu o săptămână, legislativul elvețian a adoptat un nou regulament care va obliga comercianții să specifice pe etichetă dacă blana este de origine animale și să dea informații detaliate despre produs. Astfel, consumatorii vor putea afla specia și originea geografică a animalelor și informații despre metodele de producere a blănii (spre ex. din animale ținute în cuști sau animale sălbatice prinse cu capcane), iar consumatorul va putea lua o decizie în cunoștință de cauză.
Sursa: VIER PFOTEN
Foto: George Nedelcu