Platforma pentru București, o coaliție de organizații non-guvernamentale, a formulat o serie de recomandări pentru candidații la primărie care sunt cuprinse în Pactul pentru București, un pact care are ca scop transformarea capitalei într-un oraș modern, dinamic, atrăgător, armonios și care să ofere locuitoriilor lui o viață demnă de un oraș european în secolul al XXI-lea. Platforma pentru București realizează pentru a doua oară Pactul pentru București, după ce în 2008 a propus, de asemenea, candidaților să urmeze o serie de măsuri pentru o viață mai bună în București. Deși pactul din 2008 a fost semnat de candidați, cei aleși au îndeplinit foarte puține dintre recomandările Pactului, dar Platforma continuă să militeze pentru semnarea acestuia, care reprezintă o obligație morală pentru aleși.
Câteva dintre recomandările Pactului:
- Transparență decizională.
Mecanisme de consultare şi informare.
Alocare de resurse pentru informarea cetăţenilor.
În prezent, nu există un proces autentic de consultare publică deoarece se furnizează cetățenilor informații tehnice greu accesibile persoanelor nespecializate. Prin urmare, informațiile de natură tehnică (planurile de urbanism, bugetul local/general etc.) vor fi formulate într-un limbaj accesibil publicului larg.
Ședinţe de consiliu deschise.
2. Proceduri administrative
Pregătirea reformei administrative.
Este necesară organizarea unei informări solide a populaţiei privind rezultatele acestei analize.
Cooperare între administraţii publice locale.
Strategie pentru bucureşti şi zona metropolitan.
Este necesară preluarea și dezvoltarea obiectivelor stabilite prin Conceptul Strategic în partea de strategie a Planului Urbanistic General.
3. Planificare urbană
Cunoaşterea oraşului. În secolul XXI, nu se poate face planificare urbană a unui oraş complex fără informaţii georeferenţiate (baze de date care prezintă, în orice punct din oraş, informaţii de ordin social, juridic, fiscal, despre reţele edilitare, despre construcţii, despre spaţii verzi etc.). Acest sistem se numeşte GIS – Sistemul de informaţii georeferenţiate. S-au cheltuit mulţi bani publici pe contracte cu firme care au pus la punct acest sistem.
Acum, informaţiile despre fiecare loc din oraş trebuie aduse la zi prin grija tuturor serviciilor din cadrul PMB şi al primăriilor de sector.
Cadastru. inventarul proprietăţilor publice. Este imperios necesară organizarea registrului cadastral al parcelelor şi a cadastrelor de specialitate pentru întreg teritoriul administrativ.
Planul urbanistic general (PUG).
Pe lângă reguli de urbanism (restricţii), este nevoie de facilităţi (reduceri fiscale, sprijin tehnic, prime şi subvenţii etc.) pentru categorii diverse de actori în scopul de a impulsiona dezvoltarea urbană în anumite zone urbane cu rol important pentru oraş, identificate în conceptul strategic, în PUG, în PIDU Zona Centrală, în alte documente de planificare urbană.
Management urban. Este necesar un cadru instituţional adecvat pentru ca autoritatea publică locală să poată implementa proiecte urbane şi programe de regenerare urbană care implică obligatoriu cooperare între primărie şi proprietari de terenuri, investitori etc.
4. Prceduri administrative în domeniul construcțiilor
Control şi sancţiuni. Este necesar un control sever al activităţii de construire, prin mijloace legale, prin revizuirea numărului de angajaţi şi a capacităţii profesionale a funcţionarilor din Serviciul de Disciplină în Construcţii. Este imperios necesară o colaborare mai strânsă între acest serviciu al administraţiei publice locale cu Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC).
Este necesară auto-sesizarea organelor de control.
Comisii tehnice obiective şi transparente. Trebuie să existe o comisie de urbanism şi amenajarea teritoriului constituită din membri cu competenţe diverse: aceasta va include cel puţin un specialist în management urban, un ecolog, un sociolog, un jurist cu cunoştinţe de urbanism, un inginer de trafic, un inginer de reţele edilitare, un specialist în economie urbană, un specialist în protecţia patrimoniului.
5. Mobilitate și transport
Descurajarea accesului autoturismelor personale în centrul oraşului
Amenajarea spaţiului public pentru a fi uşor de parcurs de către pietoni (eliminarea obiectelor de mobilier urban care constituie obstacole, a autoturismelor parcate pe trotuar etc.);
Extinderea şi eficientizarea sistemului de piste pentru biciclişti; corectarea pistelor existente care fac imposibilă folosirea trotuarelor pe alocuri şi care nu respectă prevederile codului rutier;
Extinderea consistentă a sistemului de culoare dedicate autobuzelor şi troleibuzelor însoțită de aplicarea unor măsuri de disciplină pentru şoferii de autobuze şi troleibuze, care trebuie să oprească în staţie, la bordură, şi nu pe banda din mijloc;
Folosirea căilor ferate peri-urbane pentru organizarea unui sistem de trenuri de tip RER (autoritatea publică locală trebuie să primească drept de folosinţă pe căile ferate ale statului);
Introducerea programelor de Transport Intermodal: extinderea și eficientizarea sistemului de transport public și conectarea lui la transportul periurban și la sistemul de parcaje; acordarea de facilități atrăgătoare celor care folosesc transportul public lăsându-și autoturismele în parcajele din exteriorul zonei centrale;
Implementarea unui sistem de management al abonamentelor pentru transportul în comun: abonamente combinate, abonamente turistice, abonamente speciale pentru diferite evenimente care atrag public numeros (congrese, concerte, evenimente sportive).
Sistem de parcări: problema parcărilor este esenţială pentru descongestionarea traficului în Bucureşti. Parcarea ne-rezidenţilor în zona centrală trebuie taxată şi limitată în timp. Sunt necesare parcaje cu tarif diferenţiat pe cele două inele de circulaţie ale oraşului: trebuie să fie mai scumpă parcarea pe inelul din jurul centrului decât cea de la marginea oraşului.
Încurajarea bicicletei. Locuitorii oraşului trebuie să fie încurajaţi să folosească bicicleta fiind informaţi despre traseele şi calitatea pistelor special dedicate, a parcărilor de biciclete şi fiind asiguraţi că vor fi respectaţi în trafic, deci că vor circula în siguranţă.
6. Protecția mediului
Asigurarea unor spaţii verzi compacte, cu suprafaţă adecvată.
Oprirea practicii de a reduce biodiversitatea în parcuri prin gazonări intensive, ceea ce duce la dispariția speciilor locale și rupe echilibrul ecologic.
Folosirea în spații verzi și amenajări peisagistice a speciilor perene, cu rezistență mare la poluare și praf, care necesită îngrijiri minime pe termen lung.
Folosirea în spații verzi și amenajări peisagistice cu precădere a speciilor autohtone de arbori și arbuști.
ADP-urile (Direcțiile de Administrație a Domeniului Public) trebuie să facă apel la proiectanți de specialitate (peisagiști), și trebuie să existe proiecte de (re)amenajare a spațiilor verzi, care parcurg toate etapele unui proiect (inclusiv consultarea populației).
Introducerea conceptului de „pădure urbană” – interzicerea practicii de a scoate din fondul forestier păduri din proximitatea orașelor pentru a fi prezentate drept parcuri.
7. Protecția patrimoniului construit
Măsurile luate de Municipalitate ar trebui să aibă ca obiectiv principal nu numai conservarea patrimoniului ci și ameliorarea condițiilor de locuire pentru cetățenii din zonele istorice ale Bucureștiului, care nu beneficiază de sprijin financiar și/sau administrativ din partea autorităților publice. Soluția la nivelul clădirilor nu constă, însă, în extinderea la imobilele istorice a actualului program de „polistirenizare” a blocurilor ridicate între anii 1970-1990 deoarece rezultatul ar fi distrugerea ireparabilă a valorii arhitectural-ambientale a construcţiilor vechi. Sunt necesare tehnici moderne de reabilitare termică și de restaurare, aplicate deja cu succes în alte țări europene. Soluţia la nivel de ţesut urban constă în aplicarea cu consecvenţă a unor reguli de urbanism clare. Pentru creşterea calităţii vieţii în zonele protejate, sunt necesare, pe lângă atenţia acordată fondului construit, şi măsuri de regenerare economică şi socială a acestor cartiere.
8. Protecția socială
Servicii sociale și medicale pentru persoanele vulnerabile.
Găzduire și suport pentru persoanele vulnerabile.
Măsuri de accesibilizare pentru persoanele cu handicap loco-motor.
Cooperare cu organizaţii non guvernamentale care oferă servicii sociale.
Piețele agro-alimentare ca serviciu de interes public
9. Protecția animalelor
Eficientizarea programului de sterilizare a câinilor cu şi fără stăpân din toată Capitala (elaborat pe baza HCGMB 243/2009 și 16/2010), identificarea animalelor şi returnarea lor în locurile de provenienţă.
Amenajarea unor micro adăposturi (5-20 câini) în teritoriu, cu posibilitatea de a fi folosite în comun cu voluntari/locuitori ai cartierelor ca spațiu verde sau grădini de zarzavat urbane.
Implementarea unor programe educative în domeniul protecţiei animalelor, în parteneriat cu ONG- urile de profil (în spiritul principiilor Convenţiei Europene pentru Protecţia Animalelor de Companie – legea 60/2004 prin care autorităţile au obligaţia să promoveze programe de educaţie).
Efectuarea de studii pentru identificarea şi evaluarea speciilor de animale care trăiesc în mediul urban şi a habitatelor acestora, de către administrațiile locale, în colaborare cu ONG-uri de profil.