Organizaţii de mediu din Ungaria, îngrijorate de efectele transfrontaliere ale proiectului minier aurifer de la Rovina

0

Reprezentanţi ai societăţii civile şi organizaţiilor de mediu din Ungaria au transmis o scrisoare deschisă Ministerului Mediului maghiar prin care solicită iniţierea, de către acesta, a procedurii internaţionale de evaluare a impactului de mediu privind efectele transfrontaliere ale proiectului minier aurifer propus la Rovina.

 

 

Semnatarii scrisorii, Societatea Naţională de Conservare – Prietenii Pământului Ungaria şi Greenpeace Ungaria – cer ministerului să iniţieze procedura în baza convenţiei Espoo, adoptată în 1991 şi transpusă în legislaţia naţională în 2001. Aceleaşi organizaţii au cerut, cu succes, în 2002, declanşarea procedurilor pentru evaluarea impactului minei propuse la Roşia Montană, informează Mining Watch România.

Iată textul scrisorii:

 

Domnule Ministru,

Prin prezenta, subsemnatele organizaţii de mediu vă solicită iniţierea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului în context transfrontalier, conform convenţiei Espoo privind proiectul minier aurifer propus la Rovina, România. Conform informaţiilor noastre, o companie canadiană a primit o nouă licenţă de exploatare în România. Este vorba de Samax România, subsidiara Carpathian Gold, care a primit licenţă de exploatare a aurului şi cuprului, timp de 20 de ani în zona Rovina, la 20 de km de Roşia Montană. Noul proiect minier propune două cariere cu diametrul de 500-600 metri şi cu adâncimi de 300-400 metri fiecare, depăşind astfel chiar şi dimnesiunile minei propuse la Roşia Montană.

Regiunea este deja puternic poluată, fiind inclusă ca hot spot pe lista „Baia Mare Task Force”, un program realizat de ONU pentru mediu împreună cu Uniunea Europeană, în urma catastrofei cu cianuri de la Baia Mare. Noul proiect minier sporeşte considerabil riscurile în regiune. Deşi reprezentanţii Carpathian Gold declară că nu vor folosi cianuri în exploatare, ci vor aplica tehnologia flotaţiei, în urma consultărilor avute cu ONG-uri din România, considerăm că există riscul ca cianura să fie folosită în anumite etape ale procesului de extracţie. Această suspiciune este susţinută şi de faptul că, în urmă cu şapte ani, firma canadiană a executat cercetări şi foraje în Ungaria, în zona Füzérradvány Rudabánya, unde iniţiase deschiderea unei mine de aur, însă, imediat după ce Ungaria a interzis prin lege folosirea cianurii în minerit, aceştia şi-au abandonat proiectul.

Mai mult, nu este exclus ca, în timpul desfăşurării activităţii miniere, râurile din zonă să fie poluate cu metale grele, aşa cum s-a întâmplat la Baia Borşa, când ruperea digului a avut consecinţe catastrofale asupra mediului. Considerăm că investiţia planificată la Rovina corespunde cu cel puţin trei categorii listate în Anexa I a Convenţiei de la Espoo:

10. Depozite de deşeuri pentru instalaţii de incinerare sau tratamente chimice, şi depozite de deşeuri toxice şi periculoase;

11. Baraje şi rezervoare mari;

14. Mine mari, exploatarea si prelucrare a minereurilor metalifere sau a carbunelui;

În baza motivelor expuse mai sus solicităm iniţierea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului în context transfrontalier conform convenţiei Espoo privind proiectul minier aurifer propus la Rovina, România.

 

Sursa, foto şi mai multe detalii: Mining Watch

 

Puteţi citi şi:

Guvernul Ponta salvează de la faliment Carpathian Gold prin acordarea licenţei miniere la Rovina


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger