Diabeticul Jay Radcliffe, căruia i-a fost implantată o pompă cu insulină controlată de la distanţă, arată într-o prezentare cum poate un hacker prelua controlul al două dispozitive medicale folosite la tratarea diabetului şi cum le poate face să nu mai funcţioneze.
Radcliff şi-a petrecut în jur de patru luni încercând să demonstreze cum poate fi hackuit un senzor wireless, introdus în ţesutul uman, care trimite date privind nivelul de zahăr din sânge unui dispozitiv de monitorizare o dată la fiecare cinci minute, precum şi o pompă de insulină. Comunicarea cu astfel de dispozitive nu este sigură, spune el. În cazul senzorului mai sus amintit, diabeticul a observat că această comunicare între senzor şi dispozitivul care îi monitorizează activitatea de la distanţă este unidirecţională – mai exact, senzorul nu ştie cui îi transmite date. Şi-a dat seama că dacă reuşeşte să capteze semnalul de ieşire al senzorului, să-l corupă şi să-l transmită înapoi senzorului, ar putea face o persoană diabetică să creadă că nivelul zahărului din sânge este zero.
Pompa cu insulină s-a dovedit mai uşor de atacat. Radcliffe a scris un script maliţios, l-a încărcat pe un dispozitiv USB care comunica prin frecvenţe radio şi l-a setat să oprească pompa de la distanţă. Fără doza zilnică de insulină, unui diabetic i se înceţoşează vederea şi poate suferi afecţiuni hepatice pe termen lung. Dacă, în schimb, i se injectează prea multă, începe să transpire, să-şi piardă din funcţiile motorii, să experimenteze insuficienţă respiratorie şi, într-un final, să moară.
Sursa: Livescience
Foto: Flickr/cogdogblog