OMG-urile ne îmbolnăvesc sau ne scapă de foamete?

20

Preocuparea tot mai mare a românilor pentru o viaţă sănătoasă reiese și din faptul că 81% dintre români îşi doresc interzicerea cultivării organismelor modificate genetic, arată raportul “Romania’s Experience Shows GE Crops Do Not Meet European Quality Standars”. Raportul va fi prezentat săptămâna viitoare în Parlamentului European. Deși corporațiile din industria biotehnologiilor au un aliat în persoana ministrului Agriculturii Valeriu Tabără, în supermarketurile din România nu se găsesc alimente modificate genetic, iar fermierii au renunțat să cultive porumb modificat genetic, ca urmare a performanței slabe a culturii, spune Gabriel Păun, autorul studiului.

de Roxana Bucată

 

Organismul Modificat Genetic (OMG) sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normale, cărora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite caracteristici noi. OMG pot fi create doar în laborator, în mod artificial, neputând fi niciodată create în mod natural.

Potrivit Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic (INFOMG), România are o istorie relativ lungă în cultivarea de organisme modificate genetic (OMG). Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse în România în anul 1998, fără ca România să fi realizat vreodată studii de evaluare a riscurilor asupra sănătății și mediului. Așadar, în 1998 au fost introduse  în România 14 varietăți de soia modificată genetic. Când România a devenit stat membru al UE în anul 2007, soia MG a fost oficial interzisă pentru cultivare pe teritoriul României, conform reglementărilor europene. În anul 2007, România a aprobat tacit cultivarea de porumb MG cu denumirea MON810 (ce aparține companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat în UE la vremea respectivă, pe care România l-a acceptat automat. În ţară nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra biodiversității, sănătății, mediului social și economic.

Pe de altă parte, susținătorii organismelor modificate genetic acuză interese economice care stau la baza interzicerii abuzive a OMG-urilor. AGROBIOTECHROM, asociaţie profesională a producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii agricole din România, consideră că OMG-urile sunt soluția pentru criza hranei și pentru prețurile deosebit de mari ale alimentelor, prețuri care vor crește până ce nu vor mai putea fi suportate nici de cei bogați. În plus, aceștia susțin că fermierii români sunt dezavantajați pe piața internațională din cauza interdicțiilor de cultivare.

 

[coloana]

 

OMG afectează sănătatea și mediul

de Ramona Duminicioiu, peședintele Centrului de Informare asupra OMG, INFOMG Cluj

Organismele modificate genetic nu sunt necesare dezvoltării industriei alimentare sau agricole, ci dimpotrivă. Așa cum majoritatea românilor cu drept de vot își doresc, autoritățile trebuie să onoreze cererea de interzicere a organismelor modificate genetic în România. Până nu este prea târziu!

Riscuri asupra sănătății. Cele mai recente studii demonstrează că în urma consumului repetat, OMG produc efecte negative ireversibile pe termen mediu și lung. Câteva exemple:

Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe piața Uniunii Europene, a cauzat serioase modificări la nivelul ficatului și rinichilor cobailor care l-au consumat în timpul unui studiu științific. Studiul a fost realizat în Franța de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini și publicat în martie 2007.
Soia modificată genetic a companiei Monsanto (GTS 40-3-2) a fost analizată într-un recent studiu din Rusia, coordonat de Maria Kanovalova și Prof. V. Blinovm. Rezultatele studiului realizat pe cobai au semnalat schimbări grave la organe interne (rinichi, ficat, testicole), la nivel celular și scăderi în greutate. De asemenea, soia modificată genetic a fost depistată ca și cauză a mortalității infantile, creșterea agresivității și pierderea instinctului matern la cobaii testați. Acest tip de soia a fost autorizat pentru cultivare și în România, pâna în 2007.

Riscuri asupra mediului. Odată eliberate în mediu, fie că sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru că acestea interacționează în mod liber cu întregul ecosistem.

Culturile convenționale sau ecologice din jur pot fi contaminate / impurificate genetic prin polenizare, din cauza vântului sau insectelor. Acest lucru duce la reducerea și chiar pierderea biodiversității care este extrem de necesară pentru stabilitatea mediului înconjurător. Distanța minimă reglementată de statul român ca fiind acceptabilă între culturile de porumb modificate genetic față de cele ne-modificate genetic este de 200 metri. Distanța aceasta nu este bazată pe evaluari știintifice și pe evaluarea condițiilor de mediu care diferă de la o zonă la alta, ci este doar o apreciere întâmplătoare a autorităților.

Un exemplu în acest sens îl ofera cazurile de contaminare din Germania și Spania unde culturi de porumb modificat genetic au contaminat culturi de porumb convenționale învecinate între anii 2007-2009. Cazurile documentate din Spania au avut consecințe grave asupra agricultorilor certificați ecologic care și-au pierdut certificarea ca urmare a contaminării cu porumb modificat genetic. Germania a interzis în 2009 cultivarea de porumb modificat genetic MON810 în 2009, pentru o perioadă de 5 ani.

Atunci când s-au lansat în cultură, nu se cunoștea aproape nimic despre impactul OMG-urilor asupra sănătății mediului și oamenilor. Toate aceste concluzii s-au obținut ulterior. De unde știm noi că peste câțiva ani nu vor fi descoperite alte și alte efecte negative ale OMG, atunci când întreaga biosfera va fi contaminată și nu vom mai putea face nimic?

Ce consecințe suportă agricultorii?

Contaminare și patentare. Una din consecințele utilizării de semințe modificate genetic este pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile următoare semințele obținute din recoltă, din cauza patentelor / dreptului de autor pe care companiile producătoare le exercită asupra semințelor modificate genetic. În fiecare an, agricultorul trebuie să cumpere semințele de la companiile producătoare. În cazul în care fermierul este depistat că nu a cumpărat semințele de cultură, este pasibil de plătirea unor amenzi și despăgubiri substanțiale către companie, pe baza legislației de proprietate intelectuală / drept de autor. In SUA și Canada, mii de fermieri au plătit amenzi uriașe companiei biotehnologice Monsanto atunci când culturile le-au fost contaminate.

Agroturismul. Pentru mediile rurale în care este dezvoltat agroturismul, prezența culturilor modificate genetic în vecinătatea micilor ferme reprezintă un dezavantaj major pentru imaginea acelei zone, datorită îngrijorărilor cetățenilor din toată lumea, care sunt alarmați de riscurile OMG-urilor asupra sănătății și mediului și care doresc ca alimentele pe care le consumă să fie cat mai sigure și ecologice.

Agricultura ecologică. Fermierii care sunt certificați ecologic riscă să își piardă certificarea în cazul în care sunt depistați că au fost contaminați cu OMG. În agricultura ecologică este strict interzisă utilizarea de OMG. În Spania există numeroase cazuri în care fermierii au pierdut certificarea ecologică din cauza contaminării cu porumb modificat genetic. Acest fapt are grave consecințe sociale și economice. Agricultura ecologică este cea mai competitivă și creează mult mai multe locuri de muncă decât poate crea vreodată agricultura modificată genetic.

[coloana]

 

Produsele biotehnologiei sunt sigure pentru om și mediu

Scrisoare deschisă a fermierilor din cadrul Asociației Producătorilor Agricoli Brăila

Asociația Producătorilor Agricoli Brăila, organizație profesională care reunește majoritatea agricultorilor din această importantă zonă agricolă a țării, își exprimă, încă odată, îngrijorarea pentru superficialitatea abordării, de către factorii politici a deciziei privind reintroducerea biotehnologiilor în agricultura României.

În aceste zile, când se dezbat, prin toate canalele, consecințele grave ale epidemiei de E. coli înalt patogenă, atribuită domeniului bio/organic, nicio organizație din domeniu nu și-a manifestat interesul unei dezbateri pe această temă, dar continuă manipulările anti OMG, adresate consumatorilor, fără ca aceștia să sesizeze că, de fapt, acestea servesc interese economice.

În cadrul unei importante manifestări – Ziua Câmpului – care a avut loc în Insula Mare a Brăilei, personalități de marcă, specialiști, cercetători, academicieni au reafirmat importanța crucială a biotehnologiilor pentru această etapă a cunoașterii în domeniul agriculturii, exprimând, totodată, preocuparea pentru consecințele apariției E. coli. La nivelul continentului, s-au înregistrat, până acum, 33 de decese din cauza contaminării cu E. coli înalt patogenă, care a ajuns la consumator, prin intermediul unor produse de tip bio, respectiv germeni de fasole cultivată în Germania, țară în care sunt contestate biotehnologiile.

În cei peste zece ani în care s-au cultivat pe scară largă în lume plantele produse ale biotehnologiei nu s-a înregistrat nicio problemă de sănătate ca urmare a consumului acestora, iar experții EFSA au fost nevoiți să constate că sunt sigure pentru om și mediu, sunt mai puțin poluante și au randamente superioare. Acest lucru demonstrează un exces de reglementare, chiar o politică abuzivă pentru OMG-uri din partea CE care servește, astfel, interese economice și comerciale, altele decât interesele consumatorilor sau fermierilor, interesați de modernizarea agriculturii.

Fermierii români, care sprijină introducerea OMG în cultură, având o experiență foarte bună cu aceste plante până în 2007, nu au nimic cu produsele bio/organice, cu care nu se află în competiție. Este loc destul, și la nivelul exploatațiilor agricole și pe piață, pentru ambele tipuri de culturi. Consumatorii care doresc să beneficieze de presupusele avantaje ale producției bio se expun unor riscuri care trebuie controlate de autoritățile de reglementare, la fel cum se întâmplă cu orice tip de cultură agricolă. Cazul contaminărilor din Germania arată că aceste autorități trebuie sa procedeze identic și cu produsele bio, la fel cum sunt preocupate, cu foarte mult zel, de OMG.

Producătorii de pesticide, necesare tehnologiilor învechite, care se opun noilor soluții în agricultură, au găsit în extremiștii așa zis ecologiști o portavoce și au manipulat opinia publică, inducând teama față de un risc inexistent, în vreme ce ei profită, producând în continuare și valorificând milioane de tone de pesticide, cu adevărat periculoase.
Atragem atenția cetățenilor europeni că sunt mințiți și manipulați de către politicieni, în căutare de voturi ușor de obținut. Este simplu să inventezi o problemă, după care să introduci interdicții și să te lauzi că ai rezolvat-o.
Poate o tragedie ca aceea care a lovit Europa îi va face pe oameni mai atenți la interesele lor și nu la campaniile unor activiști, plătiti să terorizeze consumatorii.

Poate pagubele pe care le-au suferit agricultorii din toate țările continentului din cauza isteriei induse de “ecologiști”, prin mass media, îi vor face mai atenți la suferințele fermierilor români, primii care au pierdut în urma interzicerii abuzive a culturii de soia modificată genetic.

Poate că fermierii din Germania, Franța sau Ungaria, care se bucură că fermierii români sunt împiedicați să concureze pe piața globală de regulile UE, vor întelege că acela care sapă groapa altuia cade singur în ea. Peste câțiva ani, când prețul alimentelor va fi greu de suportat, chiar și de către bogații lumii, vor regreta că politicieni lipsiți de viziune le-au refuzat viitorul, pentru câteva voturi obținute în prezent.

Poate pagubele pe care le-au suferit agricultorii din toate țările continentului din cauza isteriei induse de mass media îi vor face mai atenți la suferințele fermierilor români, primii care au pierdut, în urma interzicerii abuzive a culturii de soia modificată genetic.

[coloana]

 

Foto: Flickr / Karen Eliot

 


20 de comentarii

  1. La “ZIUA MONDIALA A SANATATII” si “LA ZIUA MONDIALA A MEDIULUI” ASAS si INCPT FUNDULEA a organizat evenimente privind siguranta OMG-urilor, cu participare de specialisti cu reputatie pe plan mondial care au aratat ca produsele modificate genetic sunt sigure pentru om si mediu (evenimente MEDIAFAX TALKS si AGRIPLANTA).
    Academicieni romani, francezi, bulgari; maghiari, nemti s.a. au demonstrat in ultimii 15 ani siguranta produselor MG.
    Suprafata totala cultivata cu plante modificate genetic, a depasit 1 miliard de hectare (de 100 de ori suprafata arabila a Romaniei) si nu a avut nimeni de suferit in urma consumului de peste 5 miliarde tone de produse modificate genetic.
    15,4 milioane de fermieri cultiva plante modificate genetic in lume …

  2. Pe plan mondial, nu a exisat vreun caz de afectiune din cauza OMG.
    Toata America latina cultiva OMG si il exporta in toata lumea, inclusiv in Romania.
    Ar fi cazul sa se dea dovada de intelepciune economica sa nu mai importam OMG ci sa cultivam, sa exportam.
    Ce parere aveti oameni buni?
    Cum e mai bine: sa importi furaje si proteine din soia modificata genetic de ex. sau sa produci tu, in tara ta, ca sa exporti si la altii?
    Avantajele cultivarii OMG sunt: 1. Reducerea cu pana la 70% a substantelor chimice foloside ca ierbicid/fungicid/pesticid.
    2. Productia sporita, soiuri rezistente la seceta/daunatori/ etc.
    3. Putem redeveni competitivi in agricultura europeana.
    4. Va mai amintiti de renumele: GRANARUL EUROPEI?

  3. mai copii care va credeti outside the box, cu cat sunteti platiti ca sa declarati ca “in supermarketurile din Romania nu se gasesc alimente modificate genetic”? sau naivii de voi nu calcati in supermarketuri?

  4. @ moni porumb: Cercetarorii au demonstrat ce? Enumera studiile stiintifice la care faci referinta. Un recent articol din “L.A. Times” trateaza subiectul cercetarii in domeniul OMG: ““Nu se poate efectua in mod legal o cercetare cu adevarat independenta pe multe intrebari critice in ceea ce priveste aceste culturi,” sustin cercetatorii. Christian Krupke, un entomologist de la Universitatea Purdue, semnatar al scrisorii, a fost si mai direct: “Industria conduce cercetarea,” a afirmat. ” – http://www.latimes.com/news/opinion/commentary/la-oe-guriansherman-seeds-20110213,0,2052370.story

    La care academicieni te referi, cei din Bulgaria,Ungaria, Germania, Franta?? OMG sunt interzise in aceste tari motivul fiind tocmai efectul lor asupra mediului si sanatatii umane. http://www.ehow.com/info_8527757_countries-banned-gmo-foods.html – vezi lista din europa

    In urma cultivarii de soia modificata genetic in America de Sud toata lumea are de suferit! Un recent studiu amplu relateaza aceste efecte: http://www.gmwatch.org/component/content/article/12479-reports-reports

    @Stelian
    1. Sa dovedit ca prin cultivare de OMG folosirea pesticidelor creste nu scade – http://www.i-sis.org.uk/GMCIPU.php
    2. Care productie sporita? Ce rezistenta la seceta sau boli? Nu exista un singur organism modificat genetic pe piata care sa fie dezvoltat pentru aceste caracteristici, doar plante care isi produc propiul insecticid (ex. porumb Bt) sau plante care tolereaza un erbicid (ex. soia Roundup Ready – adica planta facuta de monsanto facuta sa reziste la un erbicid facut tot de monsanto, compania castiga de 2 ori).
    3. Prin atitudinea pro-OMG Romania risca sa se excluda de pe piata UE, pentru ca pe piata UE exista o cerere imensa de furaje NE-modificate genetic.
    4. Prin atitudinea lui Tabara, ministrul agriculturii actual, riscam sa devenim CODASUL EUROPEI, domnul Tabara lasa agricultura romaneasca la voia intamplarii directionandu-si fortele spre promovarea biotehnologiilor agricole atat de controversate.

    • Pentru edificare privind studiile din Franta si alte tari poti vizita site-ul Prof Marcel Kuntz de la Universitatea din Grenoble (din cate stiu este inca in Franta)..
      Povestile din media nu au legatura cu realitatea. La o analiza statistica de miliarde de oameni care au consumat (din stiinta sau nestiinta) tone de produse cu gene modificate si la care nu a existat in decurs a 20 de ani nicio afectiune determinata si care mai mult a devenit “iondustrie” dupa cum bine spui…intrebarea care se pune este, daca industria este cu adevarat criminala ? ….dupa cum reiese din citatele tale.
      Americanilor si probabil foarte curand si chinezilor o sa le convina varianta “Europa free of GMOs”. Au o piata la discretie.

  5. Daca Gabriel Paun este autorul unui studiu, cu o tema atat de delicata, este mai mult decat dureros pentru aceasta natie, supusa propagandei desucheate a ignorantei. Pentru necunoscatori, acest propagandist, bine platit (desi el apreciaza ca nu indeajuns…), pentru promovarea, astfel, a produselor chimice cu adevarat periculoase, folosite in agricultura traditionala, nu are nici o pregatire in domeniu, care sa-i dea dreptul sa vorbeasca despre genetica. El este acela , care, cu surle si trambite, a organizat o actiune de… “decontaminare” a genelor de pe rotile autocamioanelor care transportau produse agricole din Insula Mare a Brailei. De tot rasul! Si iata acest individ, probabil bine sustinut financiar, tine discursuri cu pretentii de studii, in cadrul structurilor europene. Democratie, democratie, dar parca prea e de tot, dragi romani!
    D-na Duminicioiu avertizeaza asupra consecintelor grave a omg, asupra testicolelor unor cobai, dupa consumul de soia mg. Stimata d-na, de aproape cincisprezece ani, in toata lumea se consuma carne provenita de la animale furajate cu sroturi de soia mg, de tot atatia ani nu s-a semnalat nici un caz, in toata lumea, de un barbat care a scazut in greutate, din cauza testicolelor afectate de soia mg. N-am auzit nici de afectiuni ale rinichilor, ficatilor, etc., datorate acestui gen de consum. Mai mult, in UE, organismul specializat pentru siguranta alimentara – EFSA – se straduieste de ani buni, sa descopere ceva si nu reuseste. Si o face pentru a linisti propagandisti de acest gen si prin ei, consumatorii inocenti, unii indobitociti de atata propaganda. Domnul asta, mare “savant” Serralini, stimata doamna, doar cu prilejul unor asemenea scandaluri se face cunoscut, el “reprezinta” toata Europa academica si stiintifica, de care ati auzit dvs.
    Am mai auzit de o doamna senator, care isi dedica intreaga activitate, dar si banii nostri, ca sa promoveze nu stiu ce lege, de esenta careia, domnia sa doar viseaza. Aceeasi pregatire temeinica in domeniu, ca si…paunul, ii da siguranta unei initiative, care doar o documentare, cat de sumara, dar la obiect, i-ar stopa-o.
    Daca progresul omenirii, s-ar fi impiedicat, de-a lungul vremurilor, de astfel de pozitii, locul nostru era, astazi, in copaci…

    • A coborat omenirea din copaci si fara biotehnologii!

      Daca nu ati auzit dvs nu inseamna ca nu exista studii stiintifice cotate care sa dovedeasca riscurile OMG, pe de alta parte, se pare ca ati ramas blocat pe “testicole”…regretabil ca un director LAPAR, functie care cere viziune si o abordare larga si diversa in domeniul agriculturii, ramane fixat pe o tehnologie controversata (probabil pentru a apara anumite interese) si trateaza eventualele riscuri cu ignoranta si ironie.

      Asa cum domnul Tabara foloseste banii nostrii pentru a promova OMG de dragul unor interese nu vad de ce nu ar fi corecta si o abordare mai precauta in urma evidentierii riscurilor OMG.

      Problema OMG nu este doar de natura stiintifica domnule Cucu, in egala masura atinge si latura sociala si economica. Poate ca dumneavoastra doriti sa experimentati cu “rinichii si testicolele” dvs dar nu trebuie sa implicam toata tara in acest joc morbid.

  6. Consumam plante modificate genetic de foarte mult timp, pe care am ajuns sa le importam… in cantitati uriase! de unde??? SUA, Brazilia, etc. Cred ca fermierii stiu ce spun, atata timp cat si ei consuma aceleasi alimente ca si noi! Daca se interzice cultivarea OMG-urile, atunci sa se interzica si importul!

  7. Indiferent daca se interzice cultivarea sau nu, consumatorii ar trebui informati si sa nu fie lasati sa consume alimente care contin OMG. Etichetele produselor din supermarketuri, ar trebui sa prezinte clar si la vedere faptul ca produsele respective contin OMG.
    Consumatorul trebuie informat – puneti o eticheta si lasati oamenii sa aleaga ce pun pe masa.
    Eticheta nu se lipeste pe fruntea consumatorului si nu se scrie pe ea mare si cu litere de tipa “NAIV”, se pune pe produs si se explica pe ea clar continutul produsului.
    Pentru mine produsele mg reprezinta produse de o calitate indoielnica si pana nu se clarifica situatia acestora, categoric nu sunt de acord sa le consum.

    • Etichetarea este un subiect mult discutat si pe fond aveti dreptate. Doar ca realitatea este mult diferita.
      In lantul alimentar produsele MG apar in principal la furajarea animalelor.
      Intrucat nu s-a realizat o metoda de determinare a produsului final (care nu difera cu nimic fata de cel “ECO”, “BIO” sau “ORGANIC” din punct de vedere biochimic, iar pentru edificare accesati site-ul Prof Marcel Kuntz de la Universitatea Grenoble – Franta), falsurile sunt imposibil de descoperit.
      Totusi eticheta “ECO” sau “BIO” care este in toate supermarketurile si magazinele specializate, ar fi solutia pentru solicitarea Dvs., cu conditia sa nu uite sa treaca si prezenta bacteriei Eschericia coli vinovata de moartea a peste 40 de persoane si imbolnavirea de rinichi a altor mii de cetateni germani, francezi s.a.

      • Stimate domnule NH (Nicolae Hristea? – sau, presedinte Agrobiotechrom, finantat de Monsanto). Cu alte cuvinte, sa inteleg ca recunoasteti neputinta de a asigura trasabilitatea in ceea ce priveste OMG. De ce ar trebui consumatorul sa accepte alimente care contin surse modificate genetic, care in prezent nu pot fi controlate si sunt atat de controversate?
        In urma nespalarii alimentelor vegetale tot asa putem avea urme de pesticide si erbicide agresive (haideti sa inlcudem si Roundup – iar pentru edificare mentionez lucrarea lui Carrasco http://pubs.acs.org/doi/abs/10.1021/tx1001749) ca si bacteria E. Coli descoperita pe anumite produse ecologice. Recomand studiul mai sus mentionat din care se pot observa efectele devastatoare ale cultivarii de soia RR asupra omului (din pacate afecteaza mai mult decat 40 de oameni).

        • Nu ma asteptam la un atac la persoana cand discutam principii, opinii PRO sau CONTRA. Nu sunt presedinte si Monsanto nu finanteaza Agrobiotechrom. Probabil ca urmeaza sa devin “dusman al poprului” ca pe vremuri de trista amintire ale caror principii miciuriniste le sustineti. Rusii au renuntat la acele valori si au trecut la tehnici de ameliorare moderne, cu modificari genetice.
          Referitor la glyphosat (Round up), desi nu sunt expert in domeniul pesticidelor DL este sub cel al sarii de bucatarie, iar Monsanto nu mai detine patentul produsului (fiind expirat).
          Am indoieli privind lucrarea lui Carrasco si ma tem sa nu faca parte dintr-un joc perfid al “cultivarii politicii cat mai verde din Europa”, ca exporturile de peste ocean sau din Asia sa nu aiba probleme. Zecile de miliarde de Euro platite de consumatorul din Europa se duc in buzunarele fermierilor de peste ocean.
          Nu intamplator 15,4 milioane de fermieri din intreaga lume cultiva anual cca 150 milioane de hectare de plante modificate genetic.
          Iar referitor la “fermierul canadian Percy Schmeiser”, JUSTITIA CANADIANA la CONDAMNAT DEFINITIV CA FIIND UN ESCROC NOTORIU. Cred totusi in justitia din Canada.

  8. Daca consumam orbeste inseamna ca trebuie sa si cultivam? Nu cred…si asa este destul de grav ca autoritatile au grija mai mult de interesele proprii decat de consumator.

    Ar fi o greseala imensa sa se contamineze culturile conventionale cu OMG. Ajung si fermierii nostrii ca cei din Canada sau SUA – la mana corporatiilor producatoare de seminte. (vezi cazul fermierului Percy Schmeiser).

    Corporatiile biotech nu au scopul de a salva lumea de la foamete, ci sa faca bani!

  9. Pingback: OMG-urile ne îmbolnăvesc sau ne scapă de foamete? | INFO OMG

  10. OGM până la urmă ca și orice plantă naturală poate fi bună sau otrăvitoare! dacă plecăm de la ideea că monsato nu urmărește intentionat otrăvirea oamenilor cu OGM atunci ar trebui ca pe lângă drepturile și monopolul pe care îl acordăm odată cu un patent să pretindem și responsabilitate și plata daunelor, poluării, dacă se descoperă efecte nocive ulterior comercializării!

    ca și la restul industriei, acum avem pe cine să tragem la răspundere! poluatorul plătește dacă se constată asta!

    cea mai mare nedreptate mi se pare a fi cea în care fermierii care nu vor să folosească OGM sunt puși la plată din cauza contaminării accidentale … asta e o mare măgărie, ar trebui făcute presiuni ca să fie invers, cei care cultivă OGM și nu iau măsuri ca să nu se răspândească necontrolat, ei să plătească! și atunci vom vedea dacă se mai merită cultivat, dacă profiturile justifică folosirea OGM! la rândul lor aceștia pot cere daune companiilor care le vând astfel de semințe, compania trebuie să spună clar cum trebuie cultivate, ce măsuri trebuie luate ca să nu se producă efecte nedorite

    ca la produsele industriale, ai o carte tehnică a produsului și pagubele colaterale și poluarea se impută pe lanțul de producție nu celor care nu folosesc produsul!

    problema cu patentarea OMG la fel ca la patentarea softului e cât de mult te poți extinde cu aria de aplicare a patentului! dacă se apucă să patenteze ceea ce a inventat deja natura atunci nu e corect! dacă e ceva nou da, dar nu ideea ci procedura tehnică exactă de creeare a produsului! astfel ca alții să poată folosi informațiile pentru a extinde și modifica în direcții noi cunoștințele deja acumulate!

    dacă o iau pe aceeași cale ca și patentele software atunci direcția e greșită și profund daunătoare! dacă se apucă să patenteze mecanisme genetice deja existente pe care doar le-au înțeles mai bine atunci ajungem la patente pe idei, gen patentarea unui click pe un buton șamd care va bloca inovația la fel de mult ca în domeniul software …

    oricum isteria în jurul subiectului OMG e patologică și iratională, cel puțin în cazul europei de consumat tot consumăm OMG în cantități industriale! cât timp e liber la consum dar probleme sunt doar la cultivare înseamnă că trebuie legislație mai dură în domeniu care să protejeze mediul mai bine de poluarea genetică, nu invers poluatorul de utilizarea neintenționată a produselor sale! cei care cultivă OMG-uri au responsabilități suplimentare pe lângă profiturile potențial mai mari! ei trebuie să controleze cum e folosit produsul și să țină sub control inclusiv poluarea accidentală a culturilor non-OMG cu organisme modificate genetic!

  11. și da, în principiu sunt de acord cu folosirea OMG-urilor pe scară largă, nu am nimic împotriva lor, rezerve am doar față de felul cum e folosită tehnologia pentru a obține avantaje competitive incorecte de companii ca monsato! pentru astfel de comportamente corporatiste avem nevoie de legislație corect aplicată, care să definească exact ceea ce urmărește, pe lângă protecția și încurajarea inovării și protectia mediului si a populației, nu de isterie și argumente irationale! îl felicit pe ministrul agriculturii, valeriu tabară, că are curajul de a spune adevărul inclusiv cu argumente rationale, fără să cedeze în mod politicianist voinței majorității atunci când știe că are dreptate!

    tehnicile de manipulare genetică nu sunt nimic nou, sunt descrise inclusiv în biblie! toate legumele din grădina de zarzavaturi a bunicii sunt manipulate genetic, sunt specii care diferă enorm de surorile lor sălbatice, din mediul natural! fără manipulare genetică și hibrizi agricultura ar produce mere mari cât unghia, roșii cât nuca, grâu înalt până la genunchiul broaștei șamd! singura diferență dintre OMG si tehnicile tradiționale e faptul că se lucrează mai precis la nivelul structurii adn-ului! tehnologia a progresat și putem modifica structura adn-ului urmărind exact anumite caracteristici nu ca până acum, după ureche, doar combinând diverși hibrizi până nimerim un rezultat mai bun, fără a avea nici o idee clară dacă rezultatul e bun sau nu până nu îl testăm live … tehnicile de manipulare a adn-ului ne-au dat doar o capacitate de predicție crescută, nu mai orbecăim avem cât de cât idee despre ce mecanisme e vorba când vrem să obținem caracteristica X sau Y …

  12. Pingback: ”Viitorul Europei este negru”: Mama-activistă care s-a pus cu Monsanto și a câștigat | TOTB.ro - Think Outside the Box

  13. OMG au nevoie de ierbicide, pesticide, fungicide, altfel nu pot supravieţui. Organisme mult mai robuste, adaptate timp de milioane de ani le-ar lua locul. De aici şi modelul de afaceri al Monsanto: faci un organism modificat genetic care nu poate supravieţui fără chimicale brevetate şi îţi asiguri automat o piaţă pentru aceste chimicale. Costurile sunt probabil mai mici faţă de culturile tradiţionale, deci obligi fermierii să cumpere de la tine sau să iasă de pe piaţă.

    Marea bătălie este pentru eliminarea etichetării obligatorie a OMG sau a produselor care conţin OMG (carne de vită care a consumat soia mg).

    Norocul nostru este că odată abandonate aceste mizerii, culturile se sălbăticesc şi revin la normal, orice ar însemna acest “normal” (poate să însemne şi mutaţii, însă mutaţiile produse natural sunt normale).

  14. Pingback: Semințele tradiționale: Invenția naturii, ilegală în România | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To gigel Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger