Oraşul în care delfinii îi ajută pe localnici să prindă peşte

0

Pescarii din oraşul brazilian Laguna au închegat o relaţie simbiotică cu delfinii, care îi ajută să prindă peşte, scrie Oddity Central. Studiile au arătat că există un grup de circa 20 de delfini nas de sticlă ce lucrează împreună cu pescarii la captura de hrană, restul mamiferelor marine din zonă preferând să-şi caute singure de mâncare. Delfinii colaborează între ei pentru a mâna chefali spre pescari, care reuşesc să prindă cât au nevoie. Peştii care scapă de plasele lor ajung în burţile delfinilor.

 

 

Apa este atât de tulbure în Laguna, încât pescarii nu ar prinde peşte atât de eficient fără ajutorul delfinilor. De aceea pescuiesc doar atunci când apar mamiferele. “În jur de 200 de pescari locali se bazează aproape în întregime pe prinderea peştelui”, spunea mai demult cercetătorul Fábio Daura-Jorge pentru LiveScience. “Pescarii nu pescuiesc fără asistenţa delfinilor, le cunosc pe animale după semnele lor naturale şi le pot recunoaşte cu ochiul liber”. Unii dintre delfini au şi nume, cum ar fi Scooby sau Caroba. Cercetătorii au descoperit trei reţele sociale diferite de delfini în Laguna, dintre care doar una cooperează cu pescarii.

 

 

Această cooperare poate fi o trăsătură comportamentală învăţată sau moştenită, pentru că nimic din mediul înconjurător nu îi opreşte pe ceilalţi delfini să-i ajute şi ei pe pescari. Cercetătorii cred că acest comportament este transmis de la mamă la pui prin învăţare socială. La rândul lor, pescarii cu vechime îşi învaţă copiii cum să lucreze cu delfinii.

“Ideea că implicaţiile unor interacţuni sociale complexe ar fi determinat evoluţia inteligenţei este vehiculată de la mijlocul anilor ’70”, a spus Luke McNally, de la Grupul de Cercetare Teoeretică în Ecologie din cadrul Trinity College Dublin. “Mare parte din munca pe marginea acestei ipoteze a utilizat date din rândul primatelor pentru a arăta că diverse caracteristici sociale, cum ar fi mărimea grupului, stabilitatea grupului şi decepţia sunt corelate cu mărimea creierului. Societăţile delfinilor sunt foarte complexe, iar interacţiunea socială pare să conducă la comportamente de furajare. Există posibilitatea dezvoltării unor comportamente de furajare specializate în rândul comunităţilor de coastă mici şi închegate, pentru că acolo există un grad ridicat de interacţiune socială între animale”.

 

 

Deşi ambele părţi îşi primesc partea lor de peşte, nu există un schimb direct între delfini şi pescari şi nici un program fix. “Delfinii lucrează după timpul lor: Pescarii stau adesea pe ţărm fără să facă nimic când nasurile de sticlă nu sunt prin preajmă”, scria acum doi ani Slate.com. “În afara Braziliei, astfel de interacţiuni simbiotice, de pe urma cărora beneficază atât oamenii, cât şi o specie sălbatică sunt rare. Majoritatea par să fie ceea ce biologii numesc relaţii comensale: una dintre părţi beneficiază de ceva, în timp ce cealaltă nici nu pierde, nici nu câştigă”. Cooperarea unică dintre delfini şi pescarii brazilieni are loc de cel puţin 120 de ani, după cum o demonstrează o scrisoare din secolul XIX în care sunt menţionaţi delfinii din Laguna.

 

 

Puteţi citi şi:

India a interzis spectacolele cu delfini, considerate inacceptabile din punct de vedere moral

Modificare legislativă în Franţa: animalele sunt fiinţe cu simţire, nu obiecte

O prietenie de 11 ani între un leu şi omul care l-a adoptat


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger