Orașele ne înnebunesc

9

În 1950, mai puțin de o treime din populația lumii locuia la oraș; astăzi, procentul depășește 50%. În paralel, tulburările psihice au devenit cea mai mare amenințare globală după bolile infecțioase. O serie de cercetători încearcă acum să facă legătura între viața stresantă din orașele aglomerate și afecțiunile mentale în creștere folosindu-se de imagistica cerebrală funcțională și de monitorizarea digitală.

 

 

La nivel teoretic, legătura dintre orașe, stres și sănătate mintală e ușor de stabilit, scrie nature.com. Psihiatria a stabilit că stresul poate declanșa tulburări psihice. Din punct de vedere evoluționar, răspunsul fiziologic la stres este pozitiv. Orice amenințare venită din exterior declanșează eliberarea unor hormoni precum cortizolul sau adrenalina, care sporesc nivelul zahărului din sânge și ghidează sângele spre mușchi și plămâni pentru ca animalele să poată fugi, vâna sau lupta pentru viața lor. Problemele apar atunci când răspunsul la stres nu mai dispare, adică nivelurile hormonilor mai sus amintiți rămân ridicate prea mult, sporind tensiunea arterială și înăbușind sistemul imunitar. Acest stres prelungit poate da naștere unor afecțiuni psihiatrice, mai ales în rândul oamenilor cu predispoziții genetice.

Orașele moderne sunt burdușite cu factori de stres: mai mult zgomot, mai multe infracțiuni, mai multe ghetouri și mai multă înghionteală pe străzi decât în zonele neurbane, oameni care se plâng că la job (cei care au) li se cere să facă tot mai mult într-un timp tot mai scurt. Așa că e lesne de înțeles de ce s-ar putea face o legătură între orașe și tulburările psihice în creștere. Cu toate acestea, ideea nu a fost testată la nivel general. E dificil de studiat dacă ceva așa de complex ca mediul urban afectează creierul, mai ales că orașele în continuă extindere înglobează și imigranți care prezintă deja un risc sporit de a dezvolta boli psihice asociate cu izolarea socială. Acum, însă, câțiva oameni de știință folosesc imagistica cerebrală funcțională și monitorizarea digitală pentru a vedea diferențele dintre oamenii de la oraș și cei de la sat privind modul în care creierul lor procesează situațiile stresante.

De exemplu, Daniel Weinberger, directorul Institutului pentru Dezvoltare Cerebrală Lieber din Baltimore, SUA, va folosi imagistica cerebrală și analiza genetică pentru a înțelege cum creșterea într-un mediu urban și genele pot afecta funcțiile conginitve și judecata, funcții date peste cap în cazul schizofreniei. Andreas Meyer-Lindenberg, directorul Institutului Central pentru Sănătate Mintală din Mannheim, Germania, caută candidați genetici pentru declanșarea tulburărilor psihice în condiții de stres social. O altă provocare este identificarea celor mai stresante aspecte ale unui oraș aglomerat; unul dintre ele poate fi sentimentul de diferențiere după statutul socioeconomic sau după etnie, crede Meyer-Lindenberg.

Pentru a indetifica sursele urbane de stres, psihiatrul și epidemiologul Jim van Os, de la Universitatea din Maastricht, Olanda, a dezvoltat o aplicație de smartphone și i-a îndemnat pe utilizatori să-și înregistreze dispozițiile, gândurile, locurile și activitățile pe care le traversează în viața de zi cu zi. La finalul studiului, cercetătorul va combina rezultatele cu imagistica cerebrală pentru a testa ipoteza că riscul de a ajunge la psihoză are legătură cu o capacitate distorsionată a unor oameni de a învăța ce aspecte ale unui mediu nou (un cartier nou în care se mută, de exemplu) aduc satisfacții sau amenințări. Iar Meyer-Lindenberg plănuiește un proiect și mai ambițios cu specialiștii în geoștiință de la Universitatea din Heidelberg, care au creat o hartă cu rezoluție mare a orașului, și cu fizicienii de la Institutul de Tehnologie Karlsruhe din Germania, care au dezvoltat un dispozitiv mobil pentru monitorizarea oamenilor pe măsură ce aceștia se perindă prin Heidelberg. Dispozitivul recunoaște insant locul în care ajung utilizatorii și îi întreabă la fel de instant în ce dispoziție sunt sau le aplică pe loc un test cognitiv. Aflați mai multe pe nature.com.

 


9 comentarii

  1. Alina Muresan via Facebook on

    asteptam cu interes raspunsul la cercetare si cu mai mult interes metodele prin care se pot ameliora aceste tendinte

    • Ameliora? Doar prin mutarea la tzara. Omul e construit sa traiasca in comunitati restranse, si orice aglomerare urmbana duce la cresterea nivelului de stres. Iar cand mecanismele de control al stresului scapa de sub control, acesta devine cronc, permanent, si incontrolabil.

  2. Lavi Boje via Facebook on

    cat mai multe iesiri in aer liber , plimbari , sport, fructe , carti, prieteni, arta, muzica buna si incredere sporita in sine (gandire pozitiva) … 🙂

Reply To Radu Bradeanu via Facebook Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger