În cartea sa “Influence”, psihologul Robert Cialdini, de la Arizona State University, examinează rezultatele unui experiment şocant făcut la sfîrşitul anilor ’60 într-o puşcărie.
Unui număr de puşcăriaşi dintr-o închisoare din New York li s-au făcut operaţii estetice pentru a li se corecta diverse diformităţi faciale.
După un timp, cercetătorii au observat că prizonierii corectaţi chirurgical, după ce şi-au ispăşit pedeapsa, au reuşit să rămînă mai mult timp „pe afară”, dacă nu chiar pentru totdeauna, decît cei cărora nu li s-a aplicat nici o corectură estetică.
Gradul în care au fost reeducaţi în închisoare, prin muncă, şcoală, artă sau oricare altă formă de reabilitare, nu a avut nici o importanţă. Şi infractorii înfrumuseţaţi şi ceilalţi beneficiaseră de acelaşi tratament. În cazul primilor însă, simplul fapt că arătau mai bine i-a ajutat să se reintegreze curat în societate.