17 organizații nonguvernamentale contestă decizia Ministerului Mediului şi Pădurilor de a suplimenta fondurile pentru Programul ”Rabla”, considerând că subvenţionarea în continuare a Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional din fondurile destinate protecţiei mediului este nejustificată şi nepotrivită.
Sumele considerabile investite până în prezent în acest program nu se justifică, atât timp cât nu se cunoaşte eficienţa sa din punct de vedere al impactului de mediu. MMP anunţa la bilanţul din 2011 că prin Programul „Rabla”, s-au scos din uz peste 300.000 de autoturisme vechi, fără a fi menţionat vreodată care este eficienţa acestuia din punct de vedere al mediului (emisii reduse, tone de materiale reciclate etc). Mai mult, dacă 300.000 de autovehicule – dintre care multe nu mai circulau – au fost înlocuite cu o sută de mii de maşini noi, care vor fi în circulaţie cel puţin zece ani, există posibilitatea ca acest program să fi contribuit, de fapt, la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră. La acest lucru am putea adăuga şi apariţia unei pieţe speculative a tichetelor de casare, ţinând cont că majoritatea producătorilor de autovehicule solicită trei asemenea tichete, în cadrul promoţiilor de vânzari.
MMP nu a indicat niciodată volumul de gaze cu efect de seră care a fost redus datorită acestui program şi nici care a fost, de exemplu, costul unei tone de CO2, care nu a mai ajuns în atmosferă. În acest fel s-ar fi putut face o comparaţie cu preţul unei tone de CO2, tranzacţionată pe bursa de carbon.
Din acest motiv, ONG-urile de mediu se întreabă dacă MMP și AFM au făcut vreodată o analiză cost-benficiu a acestui program care sa ţină seamă şi de costurile de mediu, iar dacă răspunsul este afirmativ, care sunt rezultatele acestei analize?
Semnatarii scrisorii adresate ministrului Rovana Plumb consideră acest program, care stimulează mai mult producţia şi vânzarea de autovehicule decât protecţia mediului (fără ca măcar să se impună o limită maximă de gCO2/km a emisiilor autovehiculelor achiziţionate prin intermediul său), ar trebui, mai degrabă, sa cadă în sarcina Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi a producătorilor şi importatorilor de autovehicule. MMP şi-ar putea manifesta, în acest mod, preocuparea reală pentru mediu şi pentru promovarea economiei verzi.
MMP nu trebuie să cheltuiască banii contribuabililor pentru a sprijini industria auto care, oricum, înregistrează o supraproducţie şi contribuie în mod considerabil la accentuarea fenomenului schimbărilor climatice. Numărul autovehiculelor produse în România şi comercializate prin programul Rabla este prea mic pentru a crede că în acest fel se salvează locuri de muncă, aşa cum autoritățile au afirmat cu ocazia anunţării suplimentării fondurilor destinate acestui program.
ONG-urile consideră că, într-un moment în care România se confruntă cu grave probleme în domeniul silvic, al biodiversităţii în general, în aplicarea politicii în domeniul energiei din surse regenerabile, şi exemplele ar putea continua, cheltuirea fondurile destinate mediului pentru stimularea industriei auto constituie o deturnare a acestora de la adevărata lor destinaţie.
Este paradoxal şi de neînţeles ca MMP să sprijine industria auto, cu atât mai mult cu cât acest fapt este în contradicţie cu strategia şi cu politicile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice, susțin organizațiile pentru protecția mediului.
ONG-urile semnatare sunt Fundaţia TERRA Mileniul III, Asociaţia Floarea Reginei, Asociaţia Heidenroslein, Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde, Asociaţia Greenitiative, Asociaţia Ecopolis, Societatea Carpatină Ardeleană, Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabilă, Asociaţia Sighişoara Durabilă, Asociaţia MaiMultVerde, Asociaţia Transilvania Verde, Asociaţia ARIN, Asociaţia turistică sportivă civică şi ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM “NAPOCA”, Asociaţia 34Life, Asociaţia ALMA-RO, Fundaţia ACTIVITY, Acţiunea Civică Directă.
Sursa: Fundația Terra Mileniul III