Omul care a împădurit de unul singur 550 de hectare

23

Jadav Payeng a început să planteze copaci în 1979, într-o regiune stearpă, pe care s-a gândit s-o transforme, treptat, în habitat pentru animale mici şi păsări. Bărbatul, care face parte dintr-o comunitate tribală din India, şi-a continuat misiunea timp de câteva decenii, iar, astăzi, cele 550 de hectare pe care a reuşit să le împădurească de unul singur servesc drept casă pentru numeroase specii, cum sunt rinocerii, elefanţii, tigrii şi căprioarele. Guvernul statului indian Assam a numit pădurea în cinstea lui, iar, în 2012, Payeng a fost declarat de cea mai importantă universitate indiană drept “Omul pădurilor din India.”

 

JADAV

 

Payeng a hotărât să se implice în conservarea naturii în zonă, după ce, în 1979, în Assam au avut loc inundaţii de proporţii, în urma cărora solul a fost masiv erodat, copacii dezrădăcinaţi, iar animalele au murit sau au rămas fără habitat. Tot pe atunci, când Payeng era un simplu adolescent, a înţeles, cu ajutor de la înţelepţii comunităţii din care face parte, că singura soluţie era să reconstruiască habitatele animalelor şi să repună natura pe picioare. “[Bătrânii satului] mi-au dat câţiva puieţi de bambus şi m-au rugat să îi plantez”, îşi aminteşte bărbatul, într-o poveste impresionantă de pe Al Jazeera

Timp de 34 de ani, Payeng a plantat în fiecare zi câţiva puieţi într-o regiune aflată în apropierea râului Brahmaputra; iniţial doar bambuşi şi alte plante obişnuite ale locului, dar în ultimii 15 ani a plantat şi specii mai valoroase, cum ar fi tecul. Cum udarea plantelor pe o asemenea suprafaţă extinsă s-a dovedit o problemă, indianul a conceput o mică platformă de bambus deasupra fiecărui puiet, aşezând acolo vase de pământ cu găurele. Apa acumulată în aceste vase, ajunsă la plante prin picurare, a asigurat necesarul pentru creşterea copacilor. Totodată, Payeng a adus în zonă termite, furnici şi râme, care să asigure fertilizarea solului.

 

mulai7

 

Însă, pe măsură ce pădurea s-a dezvoltat, aceasta a atras animale mari în zonă, care au ajuns să ameninţe atât munca oamenilor (elefanţii se apropiau din ce în ce mai mult de sate, distrugând plantaţiile şi grădinile), cât şi animalele sătenilor, pe care au început să le vâneze tigrii. Aşa se face că, în momentul când oamenii din regiune l-au ameninţat pe Payeng că-i vor distruge pădurea, acesta a început să planteze şi mai mulţi copaci, în special bananieri, care asigură hrana preferată a elefanţilor. Astfel, găsind destulă hrană în pădure, animalele nu s-au mai apropiat de sate, iar pe măsură ce populaţia de căprioare şi alte asemenea animale a crescut, tigrii au rămas şi ei departe de aşezările omeneşti.

Şi acum, Payneg continuă să-şi îngrijească pădurea şi, în fiecare zi, după ce termină treburile în gospodăria familiei sale, care trăieşte de pe urma unei ferme de vaci, bărbatul plantează copaci în alte zone din apropiere. “Payeng este un adevărat luptător pentru conservarea naturii, care munceşte cu generozitate, arătând ce poate face o persoană obişnuită, cu motivaţie şi putere de muncă,” spune Tarun Gogoi, oficial din provincia Assam.

Sursa: Al Jazeera


23 de comentarii

  1. Timp de 34 de ani, Payeng a plantat în fiecare zi câţiva puieţi într-o regiune aflată în apropierea râului Brahmaputra, iniţial doar bambuşi şi alte plante obişnuite ale locului, iar în ultimii 15 ani, şi specii mai valoroase, cum ar fi tecul.

    Traducere de rahat . Textul trebuie adaptat . Pune punct dupa Brahmaputra si reformuleaza fraza .

    • @dan Vorbesti prostii, domnu’ mare autoritate in literatura si stil, care nu a trecut mai departe de nivelul “Capra cu trei iezi”. Fraza e bine construita si daca nu te poti concentra sa citesti continuu doua randuri, mars la citit “Can-Can”. Acolo is mai mult poze si nu o sa iti dea dureri de cap.

  2. impresionant …cu totii ne dedicam viata intr’un fel sau altul dar omul asta a facut ce nu e in stare sa faca conducerea unui intreg stat impins de la spate de fonduri nerambursabile ..astia sunt oamenii ce ar trebui sa ocupe functii politice

  3. ROMANUL TOT CARCOTAS ! IN LOC SA LAUDATI FAPTELE VA DATI DESTEPTII LU’ PESTE ! FELICITARI VA SIMITI MAI BINE ACUM! DE AIA E TARA ASTA ASA CUM E… ! MI-E SILA !

  4. conteaza ce a facut omul ,nu traducerea celui ce a preluat articolul,in loc sa vedem substratul ne impiedicam in detalii fara importanta,asta e motivul pentru care nu ne urnim noi romanii:(

  5. voi astia care sunteti isteti la corectat,daca tot sunteti atat de amarnici creati-va propria voastra scoala pentu cei interesati .noi ceilalti suntem interesati de informatie si suntem destul de inteligenti sa o intelegem cu sau fara greseli de ortografie.

  6. Este un exemplu nu numai pentru activitatea dânsului, ci şi pentru alte feluri de activităţi – la noi de ex. de făcut pârtie în faţa blocului, de luptat cu primăria să nu mai adune frunzele toamna ca să se pună gazon (au zis că pun îngrăşământ, dar acela s-a “pierdut” pe parcurs… pământul a rămas şi fără îngrăşământul lui natural, şi fără cel artificial…). Ni se pare ori derizoriu, ori degeaba, ori că nu e de noi s-o facem… Când mergem la munte, nu e de loc rău să împrăştiem seminţe de la conuri de brad în locurile deschise, din 10 seminţe una tot s-ar prinde… Eu mai fac asta, voi face mai des pentru că acum am abonament pe tren să merg la munte săptămânal, nu mă gândesc că altul nu face şi eu am gânduri acuzatoare de împrăştiat. Dacă îmi văd de treabă, atunci văd cum devin scânteia care aprinde focul şi nu mă gândesc că trebuie să fiu lăudată, ci las să mă pierd în vâlvătaia focului aprins… Pentru că sunt multe de făcut, dar noi aşteptăm să facă tot altul… Iacă eu am decis să fiu “altul”…

    PS: Adela, Vlahul, felicitări că ştiţi gramatică.

  7. ce ziceti nu l naturalizam se ne impadureasca si noua ce s a taiat prin maramures si prin restul tarii?poate pun baietii destepti mana de la mana si l aduc la noi….sau…poate merg ei acolo ca au ce taia…

  8. Ba sunteti buni numai de critici,omul asta a plantat in viata lui in padure si voi nu puteti sa cresteti o musca dar din tot articolul ati inteles doar “umul” si “puieti de bambus …. sa le plantez” atat valorati si voi exact cat sunt cuvintele astea adica nici doua parale,de acord autorul mai trebuie sa invete sa-si corecteze greselile de editare dar voinu aveti o viata,doar stiti sa speculati greseli si pierdeti din vedere tot ce conteaza in articol,mi-e scarba de voi la orice articol acelasi lucru,decat sa spuneti ceva PROST mai prostesc decat greselile gramaticale ,mai bine nu spuneti NIMIC!!!

Reply To dan Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger