În timpul epidemiei de Ebola din 2014, doi lucrători sanitari care fuseseră infectaţi în Liberia au fost primii oameni care au primit un medicament experimental numit ZMapp şi ambii s-au vindecat, scrie FastCompany. Asta în condiţiile în care nu exista niciun tratament sau vaccin pentru boala care a ucis mulţi oameni. Medicamentul cu pricina a fost dezvoltat de Charles Arntzen, profesor la Arizona State University, care este considerat părintele unui domeniu de cercetare emergent, cel al modificării plantelor în scopul producerii unor vaccinuri şi medicamente specializate. ZMapp, un ser sintetic injectabil pe care Arntzen l-a produs din anticorpi modificaţi genetic din plantele de tutun, este, în prezent, cel mai promiţător anti-Ebola.
Charles Arntzen a fost director de biotehnologie la compania DuPont în anii ’80, dar şi-a găsit scopul în viaţă odată cu anunţarea Iniţiativei de vaccinare a copiilor de la începutul anilor ’90, o colaborare între Fundaţia Rockefeller, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Banca Mondială şi UNICEF cu scopul de a răspândi vaccinurile la nivel mondial. Arntzen a văzut că domeniul vaccinurilor se transformă rapid şi că dezvoltările din câmpul biotehnologiei puteau permite fabricarea unor vaccinuri noi, produse mai eficient din proteine modificate genetic decât din virusuri vii. Arntzen s-a întrebat dacă se putea face asta din plante supuse bioingineriei.
În 1992, el a modificat plante de tutun ca să obţină un anticorp uman pentru hepatita B, iar în deceniul care a urmat a testat numeroase modalităţi de producere a altor medicamente pentru oameni din plante. A lucrat pentru o vreme la ceea ce numeşte “un vis academic naiv”, mai exact la modificarea bananelor astfel încât să conţină un vaccin comestibil împotriva norovirusului, o afecţiune greu de îndepărtat ce cauzează vomă şi diaree şi care poate fi letală. Apoi, după ce armata americană a oferit grupului său de cercetare 3,7 milioane de dolari, în 2002, pentru a dezvolta scuturi din plante împotriva unor agenţi patogeni ce puteau fi folosiţi în timpul atacurilor teroriste, Arntzen a început să se concentreze pe Ebola.
Specialistul a adunat o echipă diversă de experţi în biologia moleculară, ingineria anticorpilor şi analiza proteinelor. În primă fază, ei au “umanizat” anticorpi de Ebola prelevaţi de la şoareci, îndepărtând întreg ADN-ul rozătoarelor pentru ca organismul uman să nu-i respingă, apoi s-au gândit să modifice genetic plante de tutun pentru a produce anticorpii cu pricina, însă şi-au dat repede seama că nu vor reuşi să obţină cantităţi suficiente pentru a produce un medicament. Arntzen a schimbat astfel tactica după un an de proiect. În loc să folosească plantele pentru a produce anticorpii, o strategie standard la acea vreme, a început să modifice genetic virusurile care atacau plantele şi să-i folosească pe post de cai troieni pentru anticorpii de Ebola “umanizaţi”. Când infectezi o plantă de tutun cu virusul în cauză, a descoperit el, pe măsură ce acesta se extinde, planta eliberează milioane de copii ale anticorpului, care pot fi purificate şi transformate în ser. Această descoperire a fost considerată revoluţionară.
Proiectul anti-Ebola a primit un boost în 2009, când Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansată în domeniul Apărării a oferit o finanţare de aproape 100 de milioane pentru dezvoltarea, testarea şi producerea în masă rapidă a unor vaccinuri în contextul epidemiei de gripă porcină. O parte din bani au ajuns şi la o companie mare producătoare de tutun, care a colaborat cu Arntzen şi cu colegii săi la producerea unei cantităţi mai mari de anticorpi, care au fost testaţi pe maimuţe. “Suma cheltuită direct pe ZMapp până în momentul în care a ajuns la oameni a fost de aproximativ 5 sau 6 milioane de dolari”, spune Arntzen. “A fost un proiect foarte modest, cu jumătate de normă”. Când le-a fost administrat lucrătorilor sanitari din Liberia anul trecut, medicamentul nu era încă aprobat pentru oameni, iar Arntzen nu a aflat despre această testare directă pe oameni decât mai târziu. Când a primit însă vestea, bolnavii dădeau semne de însănătoşire rapidă, ceea ce l-a bucurat foarte tare.
Medicamentul a fost folosit până acum doar în situaţii de urgenţă, nu şi în teste clinice controlate, aşa că e prematur de concluzionat că ZMapp ar fi salvat vieţile celor doi lucrători sanitari şi ale cel puţin altor trei care şi-au revenit după ce l-au luat, aceştia beneficiind şi de asistenţă medicală de înaltă calitate în centre medicale occidentale. Dar este considerat cel mai promiţător tratament anti-Ebola, iar toamna trecută, Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane din SUA a oferit 42 de milioane de dolari pentru producerea unei cantităţi mai mari de ser. Până în luna februarie, existau suficiente rezerve pentru începerea testelor clinice în Liberia şi SUA. Deşi ritmul epidemiei de Ebola din Africa de Vest a încetinit, există în continuare riscul unei recidive. Acum că ZMapp a trecut din faza de cercetare şi testare în cea de producere, Arntzen a început să se concentreze pe dezvoltarea unor metode ieftine de producere a unor vaccinuri pe bază de plante pentru lumea în curs de dezvoltare. Tehnologia din spatele ZMapp ar putea fi folosită pentru combaterea altor boli infecţioase şi pentru ieftinirea medicamentelor scumpe utilizate pentru combaterea cancerului, a HIV-ului şi a altor afecţiuni cronice.
Puteţi citi şi:
VIDEO Cum a fost eradicată complet o boală letală pentru omenire
A doua boală din istoria omenirii care este eradicată complet