Omenirea a consumat resursele pentru 2015. De-acum încolo, trăim ”pe datorie”

0

Organizația Global Footprint Network urmărește raportul dintre consumul de resurse naturale al omenirii într-un an și capacitatea de regenerare a planetei, indicând așa-numita ”Earth Overshoot Day” – ziua în care oamenii încep să trăiască ”pe datorie” ecologică. Dacă în urmă cu 15 ani, acest moment era atins în luna octombrie, anul acesta, pragul a fost depășit pe 13 august, cu o săptămână mai devreme ca anul trecut.

Oamenii au consumat resursele aferente lui 2015 – fructe, legume, carne, pește, lemn, țesături naturale, absorbția dioxidului de carbon etc. – în mai puțin de 8 luni. Deși din ce în ce mai multe instituții și organizații atrag constant atenția asupra reformelor necesare la diferite niveluri, pentru a corela consumul de bunuri și servicii cu capacitatea de regenerare a ecosistemelor planetei, ziua în care începem anual să trăim ”pe credit” din partea naturii este, cu fiecare an, devansată. Această tendință a consumului de a depăși potențialul regenerabil al planetei, a fost înregistrată pentru prima dată la începutul anilor ’70, iar de atunci s-a accentuat constant, odată cu creșterea populației și a expansiunii consumului. ”Acest lucru duce la o epuizare a capitalului natural al Pământului, care face posibilă viața, și la acumularea dioxidului de carbon în atmosferă,” arată raportul Global Footprint Network.

În prezent, populația globală consumă resursele echivalente cu 1,6 planete, iar până în 2030, va consuma echivalentul a două planete, dacă starea actuală de fapt se va menține. Potrivit lui Mathis Wackernagel, președintele organizației Global Footprint Network, lipsa de măsuri pentru contracararea acestei tendințe este extrem de gravă. ”Problema este de ordin psihologic – cumva, reușim să ignorăm această lege fizică elementară. Copiilor le este evident acest lucru, dar pentru 98% din factorii de decizie economici, este un risc minor, care nu merită luat în calcul. Până la urmă, întrebarea este: pentru guverne contează, oare?”.

footprint-components_recrop

După părerea lui Magor Csibi, director WWF România, este nevoie de acțiuni imediate, atât la nivel global, cât și local, pentru a ne putea pune bazele unui stil de viață axat pe consum responsabil. ”În România, vorbim acum de o secetă extremă, de scăderea drastică a producției agricole și de perspective puțin îmbucurătoare pentru anul viitor. Trebuie să regândim urgent principiile pe care se bazează societatea noastră. La nivel macro, o astfel de schimbare poate fi generată la Summitul de la Paris, iar la nivelul consumatorilor și al oamenilor, prin presiune pe autorități și pe industrie ca aceștia să facă pași mai rapizi spre sustenabilitate, prin reducerea risipei și regândirea comportamentului de consum,” a declarat Csibi.

În ceea ce privește principalele sfere de acțiune unde se impune regândirea radicală a politicilor, Global Footprint Network amintește planificarea urbană, reducerea consumului de combustibili fosili și diversificarea surselor de energie regenerabilă, reducerea inegalităților sociale și consolidarea comunităților locale, respectiv asigurarea unui sistem prin care să ne procurăm hrana cât mai sănătos, atât pentru individ, cât și pentru mediu.

Una dintre principalele amenințări la adresa planetei este, în acest moment, sistemul actual de producție și distribuție a hranei, la nivel global. Deși astăzi se produce destulă hrană pentru întreaga populație de 7,2 miliarde, anual se irosesc 1,3 miliarde de tone de alimentede patru ori mai multă mâncare decât ar fi necesar pentru cei 800 de milioane de oameni care suferă în prezent de malnutriție. Până în 2050, populația va crește cu alte circa 2 miliarde, iar statisticile actuale indică o dublare a consumului de resurse pe cap de locuitor, în cele mai multe din cazuri. ”Noi deja mâncăm planeta de vie. Dar mergem din rău, în mai rău,” arată un amplu raport WWF, care oferă câteva alternative pentru reformarea actualului sistem de producție a hranei.

Sursa: The Guardian


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger