Olanda, țara unde oamenii se asociază pentru a acoperi clădirile cu panouri solare

0

Olanda stă cel mai bine în ce privește ușurința de a te conecta la rețea cu un sistem de panouri solare. Asta arată o statistică făcută de băieții solari de la EfdeN care participă la competiția internațională Solar Decathlon cu prototipuri de case pasive. Dacă în România, procesul ar dura vreo 450 de zile, în Olanda n-ai ce face în două săptămâni. Așa că traseul nostru prin Europa în căutarea celor mai bune practici în materie de energie solară nu avea cum să ocolească Țările de Jos.

Când am ajuns în Amsterdam nu știam cum să scăpăm mai repde de mașină. Orașul e al bicicliștilor și al pietonilor. Ne-am conformat și am plecat în căutarea oamenilor care s-au implicat în tranziția către energie verde. Prima oprire: primăria orașului Amsterdam.

În Amsterdam primăria are o echipă de 25 de persoane care se concentrează numai pe energii regenerabile. Anne Karsten Froukje face parte din această echipă care elaborează politicile locale și dezvoltă programe speciale pentru economisirea energiei și energia regenerabilă. În timp ce stăm de vorbă despre înverzirea Amsterdamului ne arată pe telefon ce mai fac propriile panouri solare pe care le are acasă.

“Pentru indivizi e chiar simplu să-și pună panouri solare pe acoperiș, nu e o problemă. Când ai panourile pe acoperiș, electricitatea pe care o obții o poți da în rețea și primești o sumă de bani. Și eu am acasă panouri solare de câțiva ani și mă bucur de previziunile de pe telefon. Poate dura trei săptămâni și le ai, inclusiv conectarea la rețea. Eu am sunat la companie, m-au vizitat, s-au uitat pe Google Maps dacă e potrivit acoperișul, s-au uitat la conexiune și mi-au făcut ofertă. Dacă vreau, pot să obțin trei oferte diferite, mă decid, în următoarea săptămână băieții îmi pun panourile și pestre trei săptămâni funcționează și am pe telefon previziunile privind producția de energie. E ușor. Ce e complicat e faptul că, cu cât mai multă energie folosești, cu atât mai puține taxe plătești, deci e mai ieftină. Deci, din păcate, din punct de vedere financiar nu e așa atractiv să folosești energie solară. De asta și vedem încă acoperișuri plate, nefolosite.”

În prezent, capacitatea Amsterdamului în ce privește energia solară este de 30 MW, dar municipalitatea și-a propus o țintă de 1.000  MW până în 2040. Primăria a identificat acoperișuri potrivite pentru panourile solare care împreună înseamnă 12 kilometri pătrați, adică 1.3000 MW, ceea ce arată că ținta este posibil de atins. Oamenii cu minte verde din primărie nu stau degeaba: fac scenarii în care să se poată încadra toată lumea și în care energia solară să fie accesibilă pentru toți. Scenarii pentru cazul în care un proprietar folosește energia pentru consumul propriu, scenarii pentru când doar îți pui la dispoziție acoperișul, scenarii pentru când doar consumi energia solară, scenarii pentru diferite tipuri de producător: individ, companie, organizație, cooperativă etc.

Primăria a angajat consultanți care merg la oameni acasă și le dau sfaturi privind economisirea energiei și instalarea de panouri solare. “Consultanții sunt angajați de Primărie, îi anunțăm pe administratorii blocurilor că pot primi sfaturi gratuite pe eficiență energetică și energie verde, iar dacă sunt interesați le trimitem specialiștii. Aceștia le explică oamenilor dacă e potrivit pentru ei, care e capacitatea, cum poți finanța un sistem solar și le oferă sprijin în partea de luare a deciziei. Pentru blocurile cu acoperișuri plate, le spunem ok, energia solară e o idee pentru voi, dar mai în centrul orașului nu prea ai acoperișuri plate, ai clădiri-monument istoric, deci aici locuitorii pot primi sfaturi privind economisirea energiei. Mereu ne întrebăm: cum putem să facem lucrurile mai simple și mai ușoare pentru oameni?

Primăria pune la bătaie mai mult decât sfaturi. Există și un fond local de 50 de milioane de euro pentru locuitori, companii, antreprenoriat social, cooperative, muzee. Banii sunt pentru diverse proiecte verzi, dar cele mai multe proiecte realizate cu acești bani sunt solare pentru că sunt cel mai ușor de implementat, explică Anne Karsten Froukje.

Tranziția se face, încet încet, spune Anne, verificând câtă energie solară a produs cât a vorbit cu noi. “Companiile energetice se schimbă, văd că viitorul e în acest tip de energie. Se schimbă pentru că știu că trebuie să țină pasul cu realitatea. Eu personal am trecut de la un furnizor mare la o companie mică interesată de regenerabile. Și sunt mulți care fac asta, companiile mari văd asta. Shell, o companie olandeză, e a pain in the ass. E așa tradițională. Ar trebui să se schimbe.”

Vecinii se unesc în cooperative solare

La prima oră a dimineții o așteptăm pe Noortje van Kleef în fața magazinului Praxis, la doi pași de cartierul turcesc. Anne ne-a recomandat să o cunoaștem pe una dintre cele mai neobosite susținătoare ale energiei verzi din Amsterdam. Noortje își parchează bicicleta și ne duce pe acoperișul clădirii de vizavi de unde admirăm panourile solare de pe magazinul Praxis.

Panourile aparțin uneia dintre cele 5 cooperative solare din Amsterdam. Noortje van Kleef a înființat cooperativa pentru că a văzut că tot mai mulți oameni sunt interesați de energie solară și vor să facă parte din această revoluție. Ea a identificat, pe de o parte, o grămadă de acoperișuri plate nefolosite și oameni care nu au acasă un acoperiș potrivit, dar ar vrea să investească în energia solară. Așa că a unit taberele și a ieșit cooperativa solară: un grup de oameni din cartier care investesc în panourile solare de pe magazinul de unde își fac cumpărăturile.

Sunt 60 de persoane în cooperativă și fiecare a investit inițial cam 350 de euro și au primit în primul an 30 de euro dobândă. “Motivația e în primul rând de ordin ecologic, dar primesc și o dobândă bună, peste 4%. Cam în 10-12 ani își recuperează investiția. Pot, de asemenea, dar nu apelează la opțiunea asta, să vândă partea lor cooperativei. Riscul nu e mare”, explică Noortje.

Noortje este chiar ea locuitoare a cartierului și investitoare în proiect. A găsit magazinul, a intrat, a întrebat dacă nu vor niște panouri solare pe acoperiș și a ajuns la proprietarul clădirii – o corporație internațională care a întrebat întâi de toate: mie ce-mi iese? Cooperativa solară plătește o chirie de 1.100 de euro pe lună corporației și îi facturează magazinului energia produsă de panouri. Pe acoperiș sunt 352 de panouri care produc 90 de kilowați oră. Magazinul are o nevoie de 180 de kwh, deci jumătate își ia din panourile solare. Plus au o imagine bună în cartier și și-au crescut vânzările pe seama reputației verzi.

“A durat trei ani să organizăm totul, dar acum funcționează. E greu în primul rând din cauza taxelor. Dacă îți pui panouri pe casa ta primești un tarif de 22 de cenți pe kilowat, dar dacă nu pui panourile pe casa ta primești doar 8 cenți. S-au mai schimbat regulile pentru a face astfel de proiecte posibile, dar încă mai trebuie îmbunătățiri. Totul se mișcă încet pentru că se tem să nu treacă toată lumea pe energie solară și să rămână Shell cu ochii în soare”.

Noortje van Kleef ne duce la ea la birou, la Impact Hub, unde toți cei care au o inițiativă cu impact social se adună, se organizează și își construiesc start-up-urile. Start-up-ul ei e alcătuit din patru oameni și au o țintă de 18.000 de kwh pe an generați prin proiectele lor. Acum lucrează la un nou proiect cu 250 de panouri. Nu are nicio emoție că nu o să găsească investitori. “Ne adresăm unor oameni care își permit, care sunt verzi și care gândesc ahead”. Scopul e să formeze o comunitate de vreo 600 de investitori și să acopere cât mai multe acoperișuri plate din Amsterdam cu panouri solare.

Noortje van Kleef e optimistă în ce privește viitorul energiei solare. Chiar dacă lobby-ul companiilor petroliere e puternic, politicienii văd că trebuie să meargă înainte, nu sunt orbi. “Trebuie să mergem înainte, nu ne îndeplinim țintele, și asta e foarte urât pentru țara noastră. Suntem moderni, hipsteri, dar nu ne îndeplinim angajamentele verzi, asta nu e bine. Trebuie să fim hipsteri verzi”.

Proiect solar, finanțat în 15 ore 

Amsterdam Nord e zona industrială a capitalei care a devenit o oază a start-up-urilor și a ecologiștilor. Dezvoltarea rapidă a zonei merge în paralel cu răspândirea inițiativelor verzi cu impact social. Și mai e și paradisul hipsterilor. Aici ajungi traversând Amstelul cu feribotul și descoperi un Amsterdam nou care se naște din fostele containere, fabrici și șantiere navale și devine un spațiu plin de cultură și creativitate.

În Amsterdam Nord are sediul și We Share Solar, un start-up care a pornit o platformă de crowdfunding pentru proiectele solare. Ei au identificat un gap între posibilitățile unui individ sau ale unei companii de finanțare și posibilitatea de a face un împrumut. Platforma de crowdfunding e soluția dintre cele două opțiuni: scutește proprietarul instalației de investiția inițială și dă posibilitatea celor care vor să investească în energie solară să câștige din asta.

În prezent, We Share Solar a realizat 15 proiecte solare în care sunt implicate 2.000 de locuințe. Pentru unul dintre cele mai recente proiecte pe care le-au pus pe platformă a durat doar 15 ore să strângă 100.000 de euro, banii necesari pentru instalația panourilor. Merge tot mai repede, oamenii vor să investească în energie verde, spune Edwin Res, de la ZonnepanelenDelen (We Share Solar).

“E o mare prăpastie între tipurile de proiecte solare, pot fi de la 15.000 de euro până 500.0000 de euro. De cele mai multe ori, pentru o companie mică, prețul unei instalații solare e prea mare pentru propria putere financiară, dar prea mic pentru un împrumut la bancă. Nu exista soluție pentru o astfel de finanțare. Prin crowdfunding putem atrage bani de la proprietarii locuințelor pe care nu se pot tehnic pune panouri, dar vor să investească în energie solară. Pe de altă parte, avem proiectele care au acoperișuri bune, dar nu au bani, le unim și finanțăm proiecte solare”.

Calculul lor este că în 15 ani, investiția se amortizează, așa că după 15 ani crowdfunderii primesc investiția inițială înapoi, iar deținătorul proiectului are energie gratis pentru următorii 10-15 ani, cât e durata de viață a unei instalații solare.

“Cam toată lumea e de acord în Olanda că trebuie făcut ceva. Crowdfunderii care vin la noi au mai multe motivații, poate vor să schimbe lumea câte un pic. Vor să schimbe sau să-și reducă amprenta de carbon. Am făcut o mică cercetare printre crowdfunderii noștri și am văzut că majoritatea motivațiilor au legătură cu sustenabilitatea. Pentru ei e mai bine decât un cont de economii. Mai important pentru ei e energia sustenabilă generată”, spune Edwin.

Toate proiectele finanțate prin We Share Solare beneficiază de subvenții de la stat, iar printre beneficiarii proiectelor se numără companii, școli, ferme, clădiri ale municipalității. Deși printre proiecte se numără și unele pe pământ, majoritatea vizează acoperișurile, iar prioritatea start-up-ului o reprezintă acoperișurile nefolosite din orașe.

Verdict istoric: Olanda, obligată de instanță să-și protejeze cetățenii în fața schimbărilor climatice

În aceeași clădire din Amsterdam Nord de unde se văd macaralele în soare, se află și Urgenda, organizație nonguvernamentală care a dat statul în judecată pentru că nu și-a îndeplinit țintele de reducere e emisiilor și a câștigat.

Organizația cu un nume-combinat între urgent și agendă a dat statul olandez în judecată în 2012 pentru că nu își respectă obligația de a-și apăra cetățenii de efectele schimbărilor climatice. În ciuda angajamentelor luate la conferințele internaționale pe teme climatice, Olanda era în urmă cu măsurile concrete de reducere a emisiilor, spun ecologiștii. Iar judecătorul a fost de acord cu ei. În 2015 a fost dat verditul istoric, iar Olanda a fost obligată să-și reducă emisiile cu 25% înainte de 2020.

De la București, Amsterdamul se vede ca un vis al ecologiștilor, dar e, într-o măsură, o chestiune de percepție, spune Dennis van Berkel, jurist Urgenda:

“Percepția asupra Olandei este că totul merge bine. Într-adevăr suntem o țară inovativă, sunt o grămadă de inovații, dar nu toate sunt folosite. E posibil ca invențiile din Olanda să fie folosite în România, dar nu în Olanda, în mod ironic. Asta e din cauza politicii care e conservatoare. Acum doi ani scopul guvernului a fost de 16% energie regenerabilă, acum scopul e de 14%. E ciudat că mulți oameni din Olanda vor să megem spre o viață, societate și economie mai sustenabile, dar politicienii sunt în urmă, ezită. Asta se explică prin lobby-ul companiilor de petrol și gaze și poate nu sunt convinși că o societate verde sustenabilă este mai bună, mai compatibilă decât economia veche. Și face mai mulți bani decât ia, are mai multe avantaje decât dezavantaje. Am făcut un calcul și dacă investim acum într-o astfel de societate e mai ieftin decât dacă așteptăm inevitabilul peste 5-10-20 de ani”.

Și olandezii au impresia că țara lor e mai verde decât e: “Oamenii din Olanda văd panouri, văd turbine eoliene, mașini electrice, se gândesc perfect, ne merge bine. Chiar a fost un sondaj de curând și olandezii au fost întrebați care credeți că e procentul de energie curată folosită în Olanda, și mulți oameni credeau că e vreo 30%. În realitate, e 6%. Percepția oamenilor e ceva ciudat”.

Urgenda a făcut un raport despre cum ar putea Olanda să facă tranziția la 100% energie regenerabilă până în 2030. Socotelile au arătat că da, e posibil, dar trebuie luate măsuri chiar acum. Concluzia e că se poate, dacă vrei: “Noi nu suntem pesimiști, suntem optimiști. Sunt mulți antreprenori care spun dacă guvernul nu ia măsuri, o facem noi, dacă ei ezită, noi nu ezităm”.

Cum arată viitorul

Viitorul arată ca o “clădire de birouri” care nu e clădire și nici birouri nu are. De fapt, sunt 17 bărci transformate în birouri unde lucrează artiști și antreprenori creativi și eco-conștienți. Locul se cheamă De Ceuvel și se află tot în Amsterdam Nord.

Methabolic este una dintre companiile care își au sediul aici și care a pornit inițiativa de a ecologiza spațiul poluat și de a-l transforma într-o oază urbană, un model de sustenabilitate unic în Europa. De Ceuvel este “locul de joacă” al tuturor tehnologiilor verzi, de la plante care remediază solul poluat până la procesarea deșeurilor și transformarea lor în energie.

Aproape un secol de industrie grea din zonă este șters cu buretele și transformat într-un experiment verde. Nu lipsesc nici panourile solare care sunt instalate pe toate bărcile-birou și care asigură cam 65% din nevoia de electricitate a spațiului care și-a crescut consumul de energie după deschiderea cafenelei De Ceuvel, principala atracție a hipsterilor.

“Amsterdam este un oraș inovativ, e multă creativitate, oamenii sunt educați pe tema asta, treptat devine tot mai evident că tranziția către sustenabilitate trebuie să se întâmple.”
Cynthia Mooij, Methabolic.

Fotografii de Mihai Stoica

 

SNKAcest articol face parte din seria “Think Green”, realizată de Think Outside the Box în colaborare cu Asociația SNK. Timp de un an, vom merge în fiecare lună pe urmele tranziției pe care România o face către energie verde și vom încerca să aflăm ce avem de câștigat de pe urma energiilor regenerabile. Vom vedea cum sprijină statul român aceste pregătiri pentru un viitor ce se anunță instabil, dar mai ales vom căuta să aflăm cum pune bețe-n roate celor care vor să schimbe foaia energetică. 

Proiect susținut de Radio France Internationale România

RFI rom 2013


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger