Oferta electorală a partidelor privind protecția mediului, superficială

Lipsa transparenței, inexistența sau necomunicarea programelor electorale, precum și tratarea superficială a mediului în documentele programatice reflectă lipsa de preocupare și de expertiză a clasei politice românești în ceea ce proveste starea mediului.

Aceasta este una dintre concluziile ce au reieșit în urma analizei platformelor-program ale principalelor partide politice din România ce s-au înscris în cursa alegerilor parlamentare din decembrie 2012. Analiza a fost realizată în cadrul proiectului ”Restart – Pentru o guvernare durabila” derulat de Fundația Terra Mileniul III împreună cu Coaliția pentru Mediu din România (CMR) și finanțat de Fundația pentru Parteneriat și CEE Trust.

Programele au fost analizate ținându-se cont de principalele domenii cu impact asupra mediului: (1) energie și schimbări climatice, (2) transport, (3) biodiversitate, (4) deșeuri, (5) agricultură, (6) păduri, (7) protecția solului, (8) managementul apelor, (9) producție și consum durabil, (10) educație și cercetare privind protecția mediului, (11) turism, (12) urbanism și spații verzi, (13) transparența și consultarea societății civile. Analiza nu s-a oprit însă numai asupra componenței de mediu, ci a fost extinsă la întregul text al programelor pentru a avea o viziune de ansamblu a politicilor vizate de respectivele formațiuni politice.

La o privire de ansamblu, peisajul politicii românești cuprinde, judecând după programele electorale, întreaga paletă de abordări, de la dezinteres profund prin absența oricărui document programatic, la planificarea exhaustivă și nerealistă.  Există inclusiv situații în care măsurile elaborate de unele formațiuni politice frizează absurdul sau sunt de-a dreptul hilare. Toate acestea confirmă faptul că procesul electoral din România se bazează nu atât pe doctrină și pe viziunea unei formațiuni politice, cât pe simpatia exercitată de liderii săi politici.

Lipsa transparenței. Accesul la platformele program ale partidelor și solicitările înaintate partidelor reprezintă un proces anevoios din cauza lipsei de interactivitate și de reacție a membrilor partidelor politice. Lipsa informațiilor elocvente pe majoritatea paginilor de web ale partidelor conduce la o proastă informare a cetățenilor. La aceasta se adaugă paginile de web nefuncționale (de exemplu  PDL, care a avut pentru o perioadă foarte lungă pagina în reconstrucție), sau absența lor (de exemplu Alianța România Dreaptă, care la momentul realizării analizei nu avea încă un site oficial).

Apariția cu întârziere a platformelor program, în unele cazuri după alegerile locale, ridică întrebări cu privire la viziunea națională a respectivelor partide și sinergiile dintre politicile locale și cele naționale. Acolo unde există, programele partidelor sunt, în cea mai mare parte, de natură declarativă, cu foarte puține referiri la instrumente și măsuri prin care ar putea fi implementate. Spre exemplu, măsura de ”impadurire a terenurilor degradate sau utilizarea nămolurilor de la stațiile de epurare” propusă de USL este prea generală și nu oferă niciun orizont de timp pentru îndeplinirea ei pe parcursul unui mandat. La nivel general, din platformele program lipsesc referirile la termenele de implementare și la bugetele disponibile.

Măsuri ce contravin ideologiei partidului. Unele dintre partide propun direcții de dezvoltare ce contravin doctrinei partidului. Spre exemplu, este surprinzătoare poziția PER, ca partid ecologist, cu privire la utilizarea energiei nucleare în condițiile în care tot mai multe state, precum Germania, au decis să oprească sau să reducă producția acestui tip de energie. PER nu numai că susține energia nucleară, dar prevede chiar dezvoltarea de noi capacități.

Declarații populiste. La acest capitolul, PP-DD conduce detașat. Partidul își propune ca odată ajuns la guvernare să ofere ”hrană gratuită pentru fiecare țăran care crește pentru uzul familiei sale: o vacă, doi porci, 30 de păsări”. În același scenariu, statul ”va cumpăra în jur de 5.000.000 de hectare teren agricol nelucrate și va face agricultură bio”. Nu se precizează de la cine va fi achiziționat acest teren, cu ce fonduri și cum anume va face statul agricultură bio, însă e greu de crezut că statul însuși va săpa răsadurile de legume. De apreciat însă interesul partidului către agricultura bio.

Comparativ cu programele partidelor din 2008, calitatea prezentelor programe este net inferioară. Singura excepție este programul USL care cunoaște îmbunătățiri și față de programul PSD și PNL din 2008, deși și acesta, urmărind îndeaproape politicile UE ce au anul 2020 ca orizont de timp, se prezintă ca fiind mult prea ambițios pentru realitățile politice naționale.

Analiza are la bază documentul de poziție „Solutii, nu probleme!”, ce conține răspunsurile oferite de cele 69 de organizații membre CMR la cele mai presante probleme de mediu cu care se confruntă țara noastră, fiind cel mai complex document realizat până în prezent de un grup de ONG-uri de mediu din România.

Platformele partidelor au fost analizate individual, sau la nivel de alianță, în funcție de forma sub care participă la alegeri. Astfel, s-au avut în vedere: Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Alianța România Dreaptă (ADR) și Uniunea Social Liberală (USL).

Sursa: Terra Mileniul III