O simplă formulă de calcul poate releva dacă un copil nou-născut are sau nu predispoziţia spre obezitate infantilă, susţin autorii unui studiu publicat de revista PLos One. Formula respectivă combină factori deja cunoscuţi pentru a estima riscul de obezitate (şi gradul în care acesta este prezent).
Autorii studiului (cercetători în cadrul Imperial College London) speră ca formula lor să contribuie la identificarea acelor copii care ar putea dezvolta astfel de probleme pe viitor şi, respectiv, la prevenirea înmulţirii cazurilor de obezitate infantilă, care duce la o serie de probleme de sănătate pentru copii, inclusiv diabet de tip II şi boli de inimă. Studiul a analizat peste 4.000 de copii finlandezi născuţi în anul 1986 şi alte două cercetări, realizate pe 1.500 de copii italieni şi peste 1.000 de copii americani. Astfel, cercetătorii au descoperit că, cu ajutorul măsurării unor factori simpli (greutatea copilului la naştere, dacă mama a fumat sau nu în timpul sarcinii), se poate prezice obezitatea infantilă.
Studii anterioare au susţinut că factorii genetici sunt cei mai degrabă potriviţi să ofere răspunsuri privind dezvoltarea obezităţii la copii, dar se pare că numai unul din zece cazuri de obezitate infantilă este rezultatul unei mutaţii genetice care afectează pofta de mâncare. În prezent, obezitatea infantilă este în continuă creştere (în Marea Britanie, se estimează că 17% dintre băieţi şi 15% dintre fete suferă de obezitate). Factorii de risc despre care vorbeşte studiul erau cunoscuţi şi până acum, dar nu au fost niciodată puşi laolaltă într-o formulă matematică. „Ecuaţia se bazează pe date oricând posibil de obţinut, de cunoscut, despre un nou-născut. Am descoperit că putem prezice obezitatea în proporţie de 80%”, explică profesorul Philippe Froguel, coordonatorul studiului.
„Odată ce copilul devine gras, este dificil pentru el să piardă în greutate. De asta, prevenţia este cea mai bună strategie. Din păcate, campaniile publice de prevenire a obezităţii au fost mai degrabă ineficiente, pentru că s-au adresat direct copiilor aflaţi la vârstă şcolară. Ar fi mult mai eficiente dacă s-ar adresa părinţilor, pentru a-i învăţa despre riscurile supra-hrănirii şi cele prezentate de hrana nesănătoasă, de obiceiuri alimentare nesănătoase în cazul copiilor de vârste fragede. Mesajul este simplu: trebuie să identificăm toţi copiii care prezintă un risc de obezitate, să îi monitorizăm şi să oferim părinţilor lor sfaturile necesare, deşi este clar că asta costă bani”, a mai spus Froguel.
La rândul său, profesorul Paul Gately, specialist în obezitate infantilă în cadrul Leeds Metropolitan University, a declarat că studiul va ajuta instituţiile statului să se concentreze pe categoria de risc decât să încerce abordări generaliste care nu funcţionează. „Decât să cheltuim bani pe un număr mare de oameni şi să avem rezultate zero, mai bine ne concentrăm pe grupul specific şi cheltuim în funcţie de nevoile acestuia. Poate nu facem nu ştiu ce economii la buget, pe termen scurt, dar vor fi bani investiţi mult mai inteligent şi care chiar ar putea ajuta, prin campaniile astfel susţinute, la reducerea obezităţii şi a problemelor de sănătate conexe pe viitor. Da, am făcut o treabă foarte bună arătând că obezitatea este o chestiune serioasă, dar acum trebuie să nu fim paranoici şi să ne alegem instrumentele corecte pentru a schimba atitudinea publicului”, a declarat acesta.
Formula propusă de studiul cercetătorilor britanici se bazează pe următorii factori:
– greutatea copilului la naştere
– indicele de masă corporală al ambilor părinţi
– numărul de persoane din gospodăria în care se naşte copilul
– statutul profesional al mamei
– dacă mama a fumat sau nu în timpul sarcinii
Sursa şi foto: BBC Health