Greenpeace România a organizat ieri, 10 martie, în Parcul Colțea din București, o acțiune de comemorare a victimelor dezastrului nuclear de la Fukushima. Activiștii au aprins peste 2000 de lumânări și au afișat un banner cu mesajul „Oamenii suferă, companiile GE, Toshiba, Hitachi profită”.
La doi ani de la dezastrul nuclear declanșat de tsunami la Fukushima, Japonia, sutele de mii de victime ale acestuia încă au de suferit, fiindu-le negate compensațiile care li se cuvin de către un sistem de reglementare care permite industriei nucleare să se sustragă de la aceste responsabilități și forțează cetățenii să plătească pentru dezastrul creat.
„Greenpeace e alături de victimele catastrofei de la Fukushima. Este inadmisibil ca după suferințele îndurate din pricina acestui dezastru să platească și pentru pagubele produse de industria nucleară,” declară Alexandru Riza, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România. Un nou raport al Greenpeace International, Fukushima Fallout: Nuclear business makes people pay and suffer[1], oferă detalii despre cum gravele erori ale reglementărilor nucleare la nivel mondial permit ca cetățenii, iar nu operatorii centralelor nucleare sau furnizorilor acestora de echipamente-cheie, să plătească pentru majoritatea costurilor, în cazul unui accident nuclear. Acest raport a fost elaborat de Dr. David McNeill, care a scris pe larg despre dezastrul de la Fukushima, și de prof. Stephen Thomas, expert pe partea de politică și economie în domeniul energiei nucleare. Ei au analizat diversele convenții și reglementări care scutesc industria de la plata costurilor dezastrelor nucleare.
Peste 160.000 de oameni au fost evacuați în primele două zile de la accident, și nu li s-a oferit destul sprijin și compensații pentru a-și putea reface viețile. Mai mult, potrivit legislației japoneze, compania operatoare, TEPCO, are o asigurare obligatorie care acoperă pagube în valoare de 1,6 miliarde de dolari, însă estimările costurilor reale ale acestora pornesc de la 75 până la 250 de miliarde de dolari. Costurile totale ale accidentului de la Fukushima, care includ compensațiile și dezafectarea celor șase reactoare nucleare de la centrala nucleară se situează între 500 și 600 de miliarde de dolari.
Convențiile dezvoltate pentru operațiunile nucleare limitează pagubele pe care un operator le poate plăti între 350 de milioane de euro și 1,5 miliarde de euro și nu solicită furnizorilor industriei nucleare să plătească pentru responsabilitatea lor în cazul unui dezastru.
În cadrul sistemului actual de răspundere, furnizorii reactoarelor cu erori de proiectare, respectiv companiile: General Electric, Hitachi și Toshiba – nu sunt obligați să plătească nicio compensație. În schimb, contribuabilii japonezi, inclusiv persoanele evacuate, vor ajunge să plătească majoritatea costurilor dezastrului. Consecințele acestui sistem nedrept, care a lăsat mii de oameni în Japonia fără despăgubirile corespunzătoare, s-ar putea repeta oriunde în lume, de vreme ce industria nucleară nu poate fi trasă la răspundere pentru eșecurile sale.
În România, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă are o poliță de asigurare de răspundere civilă în limita a 300 de milioane de DST[2] (aproximativ 364 milioane de euro).
Această sumă nu poate fi mărită, indiferent de câte reactoare nucleare va avea vreodată operatorul nuclear. În prezent, Nuclearelectrica operează la Cernavodă două reactoare nucleare de tip CANDU, însă Guvernul intenționează să mai construiască și reactoarele 3 și 4. Nuclearelectrica ar fi trasă la răspundere doar în cazul unui accident nuclear. Cu toate acestea, dacă accidentul ar fi provocat de alte cauze (război, război civil, terorism, acte ostile sau insurecție), compania nu ar avea nici o responsabilitate. Dacă este aprobată de autoritatea de reglementare, (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare), responsabilitatea Nuclearelectrica poate scădea până la 150 milioane
de DST, cu o singură condiție: statul roman trebuie să asigure restul de 150 milioane DST din fonduri publice.
În cazul în care accidentul ar fi provocat de o eroare de proiectare, compania care a furnizat reactoarele nu ar fi trasă la răspundere în nici un fel.
„Solicităm factorilor de decizie din România să pună în prim-plan sănătatea oamenilor și să stopeze investiția într-un sector periculos la care a început sa renunțe toată lumea, adaugă Alexandru Riza, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.
Raportul este disponibil aici.
Alte informații sunt disponibile pe site-ul dedicat dezastrului de la Fukushima.
[2] Drepturi speciale de tragere – reprezintă moneda virtuală a Fondului Monetar Internațional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului. Aceste fonduri s-ar aloca în cazul unui accident nuclear, în baza Convenției de la Viena.