Instabilitatea climatică de acum 1,5 – 2,5 milioane de ani a influenţat evoluţia unor caracteristici specifice umanităţii, susţine un studiu publicat recent în revista Science. Acesta ridică semne de întrebare asupra teoriilor potrivit cărora trăsături precum picioarele lungi ale oamenilor ar fi apărut mai târziu, laolaltă cu creierul mai mare şi perioada mai îndelungată a copilăriei, scrie site-ul I Fucking Love Science.
Autorii aceluiaşi studiu pun sub semnul întrebării şi catalogarea unor fosile din perioada începutului umanităţii; ei au încercat să le plaseze într-un context mai larg şi au studiat, pentru asta, cercetări despre alte mamifere şi au folosit tehnici avansate de reconstituire a climatului vremurilor, pentru o mai bună înţelegere a forţelor care au acţionat asupra oamenilor şi au dus la prima expansiune a umanităţii în afara continentului african, acum 1,85 milioane de ani. “Până nu demult, evoluţia omului (tipologia Homo) a fost interpretată în contextul peisajului arid african şi al expansiunii acestuia înspre zonele mai verzi, pajiştile. Noile date despre mediu sugerează că omul a evoluat pe un fundal cu perioade îndelungate de imprevizibilitate a habitatului, suprapuse pe tendinţa aridă de bază”, scriu autorii lucrării.
Fosilele descoperite sugerează, mai susţine studiul, că linia evoluţiei omenirii arată mai degrabă ca un tufiş bogat decât ca un copac cu tulpină vizibilă, pentru că ar fi fost mai multe rase ale genului Homo, timpurii, care s-ar fi suprapus în ceea ce priveşte corpul, creierul şi dimensiunea dinţilor. Medii diferite, în schimbare, ar fi dus la apariţia mai multor specii înrudite mai degrabă decât la apariţia uneia singure, care să domine pajiştile, considerate primul cămin al genului Homo. “Istoria evoluţiei omenirii, aşa cum transpare din analizele noastre, subliniază mai degrabă importanţa adaptării la mediul în schimbare decât cea a adaptării la un singur tip de climat, de mediu înconjurător, în perioada timpurie a genului Homo. Această flexibilitate s-a dovedit a fi marele avantaj al umanităţii, căci ne-a permis să ne dezvoltăm în medii diferite mai mult decât în cazul oricărui alt animal de pe planetă”, notează studiul.
Autorii cercetării mai arată că multe cranii descoperite care aparţin perioadei studiate nu se încadrează în categoriile general acceptate de ştiinţă. Cinci cranii datând de acum 1,8 milioane de ani, din Georgia, reprezintă dovada prezenţei primilor oameni în afara Africii. Dar ele prezintă caracteristici diferite faţă de cele care îl definesc pe Homo erectus, în vreme ce alte cranii, din Africa de Sud, vechi de 1,98 milioane de ani, prezintă o combinaţie bizată de trăsături. Autorii consideră că acum două milioane de ani existau două grupuri umane diferite prin anatomia facială şi au numit aceste două grupuri cu cifre, 1470 şi 1813, în loc să propună denumirea prin două noi specii, deoarece nu se ştie exact câte specii compuneau, în fapt, fiecare tip uman (fiecare grup).
Sursa şi foto: IFLS
Puteţi citi şi:
FOTO Evoluţia oamenilor în reconstrucţii realiste ale strămoşilor noştri