Imaginile surprinse de la înălțime arată o mulțime impresionantă de oameni care ocupă cele două trotuare de la Piața Universității, iar la nivelul asfaltului imaginea se sparge în mii de povești . La fel cum se amestecă mirosul de parfum cu fumul de țigară, supărările apăsătoare care i-au scos în stradă fuzionau pe fețele oamenilor cu bucuria sinceră de a striga în gura mare și de a fi auziți.
de Roxana Bucată
Mii de oameni au scandat lozinci împotriva clasei politice ore în șir pentru a patra zi consecutivă de proteste în Piața Universității. Oameni care se calcă, de obicei, în picioare la metrou s-au trezit din nepăsare și au strigat, într-un glas, “Demisia!”. Pe treptele din fața Teatrului Național, un domn de 70 de ani a venit singur la proteste, cu o pancartă pe care și-a făcut-o acasă. A scris că nu mai vrea ca tinerii să plece din țară. “Copiii ne pleacă din țară mânați de însuși președintele țării care, practic, nu ne reprezintă pe noi în momentul de față. Copiii mei nu au plecat, dar nepoții mai mult ca sigur vor pleca, pentru că situația e de așa natură încât nu se întrevede o îmbunătățire a vieții, a traiului de zi cu zi”, spune domnul Mihai Gheorghe, tâmplar de meserie, momentan pensionar.
Protestele de la Piața Universității îi amintesc de Revoluția din 89, la care a participat cu toată familia. “Nu am avut nevoie de niciun carnet din ăla de revoluționar, unul dintre băieții mei a avut, dar l-a dat, nu a avut nevoie. Era să fim împușcați, am intrat să stingem focul la Muzeu împreună cu pompierii. Ardeau valori mari acolo. Cineva a zis că suntem teroriști, noi stingeam focul și cică eram teroriști. Noi le-am dus de mâncare, ceaiuri și medicamente la ostașii de acolo, până la urmă s-au pus cu mitraliera pe noi. S-a dus soția și i-a zis ‘domle este soțul care v-a adus sandvișuri și ceaiuri, nu mai trageți’”, își amintește bătrânul, iar rememorarea îi smulge câteva lacrimi.
“Și apoi cum nu aș fi necăjit, văzând ce se întâmplă în țara asta”, mai spune acesta, care mai are puține speranțe că se va schimba ceva. L-au supărat incidentele din serile trecute care au pus în umbră protestul pașnic de la Piața Universității. “Nu sunt de acord cu nenorocirile pe care le-au făcut mulți derbedei, cu spargeri și hoții, în niciun caz nu sunt de acord, dar nici cu ce face conducerea din ziua de azi a țării, care, practic, ne-a pus la pământ, nu mai știm cum să o scoatem la liman. E important să vină multe lume în Piață, dar să fie oameni între oameni”.
După lăsarea întunericului, cele două trotuare se umplu cu repeziciune, iar spațiul în care poți să te miști ca să te încălzești se face tot mai mic. Un domn și-a câștigat statutul de mică vedetă pe trotuarul de la Universitate după ce s-a urcat, pentru a treia zi, deasupra intrării în Facultatea de Geografie, de unde flutură steagul României. În grupuri, oamenii dezbat legile, comentează ce s-a văzut la televizor sau rememorează amintiri din 89. La garduri, alții glumesc cu jandarmii sau îi trag la răspundere pentru violențele de cu o seară în urmă. Unul dintre ei încearcă să fie filosof – “odată ce s-a deschis Cutia Pandorei…”.
Deturnarea protestului este un subiect fierbinte în Piața Universității. O doamnă protestatară spune că la televizor sunt numai minciuni și că sunt instigatori care au interesul să se instaureze starea de urgență, dar adevăratul protest e pașnic și e al oamenilor care au ceva de spus. “Ies pentru tineri, pentru că îi așteaptă vremuri grele. Guvernul și președintele trebuie să demisioneze că nu sunt în stare să conducă țara. Tinerii nu au viitor, familiile sunt destrămate pentru că oamenii au fost nevoiți să plece în stărinătate, justiția este nedreaptă, ne-au tăiat pensile și salariile în timp ce ei se lăfăie cu niște venituri exorbitante pe munca noastră. S-au îmbuibat efectiv și și-au făcut averi din munca din țara asta”, spune doamna Viorica Ganea Viorica, de meserie contabilă.
“Avem dreptul la putere”, “O altă clasă politică”, “Fără violență”, “Democrație fără autorizație”, “Jos regimul Băsescu”, “Demnitate”, “Ieși afară, javră ordinară”, “Cianură pentru dictatură” sau “Dacă te ține, baie de mulțime” sunt câteva dintre sloganurile din Piața Universității, strigate în cor. Claxoanele mașinilor sunt solidare. Unele puneri în scenă atrag zâmbete. Un grup de bărbați trece prin mulțime cărând un coșciug și o cruce și strigând “Băsescu, nu uita! Asta este casa ta!”.
Foarte așteptați în piață, studenții au venit spre miezul nopții stârnind un nou val de entuziasm printre manifestanți. Unul dintre studenții la Drept a venit cu mai mulți colegi pentru că așa simte. “Ieri nu am putut să ajungem pentru că am fost opriți, dar azi am reușit. Mulți studenți de la Drept se tem să vină pentru că nu-și pot practica meseria ulterior dacă nu sunt ‘curați’. Noi am venit chiar dacă riscăm să nu mai fim notari, avocați, magistrați”, spune tânărul, unul dintre sutele de studenți din piață.
La televizor se văd bătăile de stradă, protestul înseamnă câteva geamuri sparte și chioșcuri vandalizate, autoritățile fac bilanțuri ale răniților, pagubelor și mijloacelor de intervenție, dar în stradă revolta e vie și e a tuturor celor care au ceva pe suflet.
Citiți și:
Scurt ghid pentru un protest pașnic
VIDEO Proteste la persoana întâi: Piața Universității în trei episoade
Un comentariu
Frumos articol.Ne vedem si maine 🙂