Oameni + microbi = viață

5

Cum scriam și acum două săptămâni, grija față de igienă e mai mult decât normală azi, când microbi și virusuri ne pândesc la fiecare pas. Iar teama de microbi, fie ea obsesiv-compulsivă sau nu, e la fel de firească, având în vedere trecutul infecțios al omenirii și reclamele alarmante la produsele de igienă. O serie de cercetări din ultimele decenii și-au îndreptat însă atenția asupra rolului benefic pe care îl au bacteriile care trăiesc în organismul uman, câte 10 pentru fiecare celulă de corp, și asupra condițiilor în care o iau razna și cauzează boli. În esență, este vorba de o relație de simbioză win-win atât pentru microbi, care funcționează asemenea unui organ, cât și pentru gazdă. Mai mult, unii specialiști susțin chiar că mizeria și infecțiile cu paraziți externi organismului ar ține la distanță alergiile și bolile autoimune, care ar fi facilitate de exagerata igienă modernă.

 

 

de Ionuț Dulămiță

 

În viziunea clasică, organismul uman este o colecție de 10 trilioane de celule, care sunt produsul al 23.000 de gene. Însă dacă rezultatele propuse de noile cercetări sunt corecte, scrie The Economist, aceste cifre se situează mult sub pragul real. Și asta pentru că organismul unui adult sănătos găzduiește și celule microbiene, de 10 ori mai numeroase decât cele umane (100 de trilioane), ce înglobează milioane de gene neumane. “Din momentul în care ne naștem, suntem încontinuu asaltați de colonii de bacterii”, spune Mihnea Boștină, specialist în chimie biologică şi farmacologie moleculară și cercetător la Universitatea McGill din Canada, pentru TOTB. În această viziune modernă, oamenii nu mai sunt organisme singulare, ci superorganisme formate din trilioane de microorganisme singulare care populează stomacul, gura, scalpul, pielea și toate orificiile corpului uman. Și care, arată studiile recente, conlucrează întru supraviețuirea noastră, cu bunele și relele ei.

Vara aceasta, spune Boștină, au apărut primele două articole din cadrul unui proiect gigant finanțat de guvernul SUA – 170 de milioane de dolari, 80 de instituții și peste 200 de cerecetători: Human Microbiome Project. Oamenii de știință au secvenționat material genetic de la 250 de persoane, iar rezultatele au fost surprinzătoare. Mii și mii de specii de bacterii adaptate unor nișe specifice în fiecare colțișor al organismului. “Mai mult decât atât”, spune cercetătorul român, “nu doar bacterii unice unui anumit tip de mediu, ci specifice fiecărui individ. Chiar modul în care ne naștem își pune amprenta: copiii născuți prin cezariană capătă alte tipuri de bacterii decât cei născuți pe cale naturală”. Potrivit BBC News, Human Microbiome Project a depistat în primă fază 10.000 de tipuri diferite de bacterii în corpul uman, dintre care majoritatea par să nu ne facă rău, ba mai mult, par să ne ajute.

Până acum se ştia puţin despre identitatea trilioanelor de microbi care ne populează organismul, și asta pentru că, secole la rând, oamenii de știință au reușit să studieze doar microorganisme care supraviețuiesc în condiții de laborator. “În urma acestui proiect”, spune Boștină, “contribuția microbilor cu care ne împărțim corpul este strivitoare: au fost descrise peste 8 milioane de gene [microbiene]. Iar funcțiile a peste jumătate dintre ele sunt încă necunoscute”. Ce se poate ști deocamdată este că multe dintre aceste milioane de gene sunt variații ale unor teme comune, dar și că la fel de multe sunt unice. Chiar și variațiile contribuie cu ceva nou la compoziția genetică a organismului uman. Este vorba de un adevărat sistem în care evoluția a aliniat atât interesele gazdei, cât și pe cele ale microbilor. În schimbul unor materii prime și al adăpostului, microbii care trăiesc în și pe oameni își hrănesc și protejează gazda, devenind astfel parte integrată din buna ei funcționare. În esență, niciunul dintre partenerii acestei simbioze nu dorește răul celuilalt.

Microbiomul uman – totalitatea microbilor din corpul oamenilor și a elementelor genetice care îi alcătuiesc, dintre care majoritatea trăiesc în stomac – cântărește în jur de două-trei kilograme și poate fi considerat un organ în sine, chiar dacă nu are o structură distinctă, așa cum are inima sau ficatul. Celulele microbiene din organism au un mod de organizare similiar cu cel al celulelor sistemului imunitar, care, deși sunt împrăștiate în tot corpul, formează împreună trăsăturile unui organ, fiind vorba de un sistem organizat de celule. Una dintre funcțiile microbiomului este să-i alimenteze pe oameni cu peste 10% din numărul zilnic de calorii. Acestea provin din carbohidrații conținuți de plante sau de laptele de mamă pe care enzimele umane nu le pot descompune. Cele bacteriene, în schimb, pot. Mai departe, microbii produc vitamine, în special B2, B12 și acid folic și își pot adapta capacitatea de producție la nevoile gazdei. De exemplu, în Malawi sau în Venezuela rurală, zone flămânde după vitamine, microbii produc mai multe asemenea substanțe decât cele din stomacul nord-americanilor.

Totodată, microbiomul acționează și ca pavăză în fața “invadatorilor”, a microorganismelor rele care trăiesc în afara corpului uman. Un parazit străin precum cel care cauzează diareea, de exemplu, reprezintă o amenințare atât pentru gazda umană, cât și pentru microbii aflați sub oblăduirea ei. Ambii se aliază împotriva lui. În vremuri de restriște, însă, această alianță se poate destrăma. În unele cazuri, se pare că microbii produc molecule care ajută la reglarea activității celulelor umane, însă dacă aceste semnale se dau peste cap, microbiomul o ia razna și cauzează boli. Nu este vorba de infecțiile severe pe care medicina de secol XX le-a învins cu succes, contribuind însă la deprecierea bogăției și importanței ecosistemelor microbiene, ci bolile cronice din zilele noastre, dar cele din țările dezvoltate – principala preocupare a medicinii moderne. Obezitatea, diabetul, afecțiunile cardiace, astmul, ateroscleroza, scleroza în plăci, eczema, bolile hepatice, cele intestinale sau autismul sunt toate afecțiuni în dezvoltarea cărora microbiomul pare să joacă un rol vital. Dacă este așa, înseamnă că medicii caută explicații pentru formarea acestor boli în locuri greșite, când de fapt ar trebui să se gândească la faptul că, dacă un microbiom stresat cauzează boli, atunci echilibrarea lui ar putea reprezenta soluția împotriva acelor boli.

În mod paradoxal, unele teorii sugerează că o viață mai murdară ar fi tratamentul pentru afecțiunile lumii moderne. “Există o teorie care susține că o expunere scăzută la microbi [n.r. – la cei externi], în copilărie, e cauza principală a apariției alergiilor și a bolilor autoimune”, spune Mihnea Boștină. “Acest tip de maladii sunt mai puțin frecvente pe de o parte în familiile largi și, pe de altă parte, în societățile mai puțin dezvoltate. Mai exact, în condiții în care transferul de microbi între indivizi se face mai ușor”. Cercetătorul român face trimitere în acest sens la un material publicat de jurnalistul și omul de știință Matt Riddley pe site-ul Wall Street Journal. Creșterea numărului de boli care au la bază inflamarea, scrie acesta, cum ar fi astmul, eczema, alergia la polen, alergiile alimentare, diabetul, scleroza multiplă sau artrita reumatoidă, și care sunt rezultatul unui sistem imunitar supraactiv a coincis cu declinul infecțiilor cu care s-au confruntat străbunicii noștri. Deși igiena modernă învinge infecțiile, experimentele naturale din ultimele decenii au arătat că ea facilitează în schimb alergiile și autoimunitatea (proces patologic care constă în producerea de anticorpi îndreptați împotriva propriilor constituenți ai organismului). O carte nouă, An Epidemic of Absence, scrisă de Moises Velasquez-Manoff și citată de Riddley, care a adunat sute de asemenea studii, sugerează că infecțiile cu paraziți previn sau alină multe boli care au la bază inflamarea. Însuși Velasquez-Manoff s-a vindecat pentru scurtă vreme de alergia la polen de care suferea după ce s-a infectat singur cu paraziți tropicali.

Urmând seria exemplelor, finlandezii izolați într-o provincie sovietică s-au dovedit a avea mai mulți paraziți și mai puține alergii decât cei din Finlanda. Iar suedezii din Stockholm-ul curat s-au confruntat cu o incidență a cazurilor de astm de trei ori mai mare decât locuitorii învăluiți în smog ai Estoniei. Grija sporită față de igienă este un rezultat al epocii moderne în care oamenii au găsit mai multă energie și mai multe resurse pe care sunt dispuși să le dedice propriului corp, iar reclamele alarmante la produsele de igienă o amplifică constant. “Nu e adevărat ce susținea personajul lui Brad Pitt din ‘Twelve Monkyes’, anume că microbii sunt doar o invenție, o parte a conspirației prin care marile companii vor să ne vândă detergenți și dezinfectanți”, spune Boștină. “Nu e însă complet fals. Întreaga imagistică asociată cu reclamele la produsele de igienă e făcută să îngrijoreze”. La polul complet opus, Velasquez-Manoff susține că e posibil ca afecțiunile cardiace, diabetul, obezitatea și chiar anumite forme de cancer, până și depresia să fie cauzate de un sistem imunitar dezechilibrat de pe urma sărăcirii ecosistemului microbian. Mulți medici nu ar prescrie încă infectarea cu paraziți pentru reglarea sistemului imunitar, însă părinții sunt îndemnați să-și lase copiii să fie mai murdari – într-un mod rural, sănătos, probiotic.

Alți specialiști se gândesc însă la dezvoltarea în viitor a unor antibiotice care să regleze comunitatea de microbi din organismul uman, în așa fel încât cei buni să se răspândească în detrimentul celor răi. Sau la transplanturi de microbiom, care ar fi mai ușor de realizat decât cele cardiace sau hepatice. Multe răspunsuri pot veni pe cale genetică (prin analiza milioanelor de gene microbiene). În cadrul Human Microbiome Project, oamenii de ştiinţă au depistat în organismul voluntarilor sănătoşi locul în care trăiesc comunităţile de microbi ce pot cauza boli, precum şi organismele care îi înconjoară, ceea ce îi poate ajuta să îi ţină sub control şi să descopere sursele lor de energie. Totodată, în urma noilor descoperiri, s-ar putea trece de la învinovăţirea unui singur microb pentru declanşarea unei boli la a trage la răspundere întreaga comunitate din care face parte. Potrivit cercetătorilor, unele boli s-ar putea instala nu din cauza unui anumit tip de microorganism, ci a faptului că funcţia pe care o îndeplineşte grupul din care face parte s-a dat cumva peste cap. Manipularea genetică a comunităţilor de microbi pe cale genetică poate contribui la menţinerea unui organism sănătos sau la reechilibrarea unuia nesănătos.

Așadar, apar tot mai multe informații care ne îndeamnă să privim cu alți ochi microbii. Evident că încă ne pot face rău, dar dacă ajungem să-i învățăm și să le înțelegem nevoile (ne referim la cei găzduiți de organismul uman), lucrurile s-ar putea schimba în bine pentru ambele părți.

 

Puteți citi și:

Cu mainile curate

Bacteriile din burtă influențează pofta de mâncare și starea de anxietate

Microbii din noi sunt și ceea ce mâncăm

Birourile bărbaților sunt mai pline de microbi decât cele ale femeilor

Câte bacterii duce cu sine o persoană? Cam 37 de milioane


5 comentarii

  1. Cert este ca utilizarea produselor ptr. curateneie, cele ptr spalatul corpului si al imbracamintei, cosmeticele, etc., care se tot ,,actualizeaza,, la cateva luni, sau si mai frecvent, se obtin prin diverse adaugiri de substante, care pot avea consecinte pe termen mediu/lung.

  2. Pingback: Transplanturile fecale salvează vieți | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Transilvania transfigurată de ciumă | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Laptele de mamă conține peste 700 de specii de bacterii | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: Piciorul găzduiește 200 de tipuri de ciuperci | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To cornel Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger