O pisică precum cea din imagine (neagră cu pete galbene) s-a pierdut de stăpânii ei în Florida (Daytona Beach), dar a reuşit să îi regăsească după ce a făcut singură o călătorie de 321 de kilometri, care a durat două luni.
Pisica, pe nume Holly, are 4 ani şi este animalul de companie al familiei Jacob şi Bonnie Richter, doi pensionari care au plecat în vacanţă cu rulota, cu tot cu pisica lor. În luna noiembrie a anului trecut, au ajuns în Daytona, unde pisica s-a pierdut de ei – a fugit pe uşa lăsată deschisă. Cei doi americani au pus afişe cu ea şi au anunţat poliţia animalelor, dar nu au reuşit să o găsească. Astfel că Jacob şi Bonnie s-au întors acasă, în West Palm Beach, fără Holly. Două luni mai târziu, în ajunul anului nou, o femeie care locuia în vecinătatea familiei Richter a găsit o pisică slabă, deshidratată şi flămândă în curtea sa. Femeia şi copiii ei au avut grijă de pisică, ba chiar au dus-o la veterinar, care a descoperit cipul implantat animalului, semn că era proprietatea cuiva. Mai exact, a familiei Richter, care, astfel, şi-a recuperat animalul de companie.
Cum anume a reuşit o pisică de casă, neobişnuită cu drumuri lungi şi situaţii periculoase, să străbată traseul (necunoscut) de 321 de kilometri înspre casa ei şi să ajungă înapoi la stăpânii săi rămâne un mister. „Aceste poveşti sunt reale, dar foarte greu de explicat. Inteligenţa de stradă, instinctul, faptul că e un bun vânător, că ştie să se ferească de maşini, toate acestea pot constitui factori într-o astfel de poveste de succes, dar nimeni nu ştie exact care anume e motivul reuşitei”, explică Marc Bekoff, ecologist la Universitatea din Colorado, citat de publicaţia The New York Times. În luna septembrie a anului trecut, Willow (pisica din imaginea de mai sus) a fost găsită, la rândul ei, în New York, după cinci ani de când dispăruse (din Boulder, Colorado). Cum anume a reuşit să ajungă în metropola americană este tot un mister; ea a fost identificată graţie cipului implantat de către proprietari.
Cercetătorii nu s-au preocupat prea mult, de-a lungul timpului, de a găsi răspunsul la întrebarea cum reuşesc pisicile domesticite, de casă, să facă astfel de călătorii lungi şi periculoase în căutarea stăpânilor pierduţi sau a unui alt cămin. Există câteva experimente consemnate, totuşi: în 1954, biologul Roger Tabor a pus mai multe pisici într-un labirint circular, cu ieşiri la fiecare 15 grade. Cele mai multe dintre pisici au ales ieşirea care indica direcţia caselor lor. Un alt proiect, mai recent, numit Kitty Cams Project, a constat în dotarea a 55 de pisici de casă cu camere video şi înregistrarea comportamentului lor. Studiul a descoperit că unele pisici mergeau în alte case, după mâncare sau pur şi simplu pentru că erau bine primite, traversau străzi sau se hrăneau din gunoaie. Dar se întorceau mereu acasă.
Sursa şi foto: New York Times, Discovery